CINE-MANAGER (2) Birdman: super-eroul din CV-ul nostru si lupta sa cu fricile din noi
filmcinemaactorregizorbirdmaninarritumichael keatonedward nortoncarieradestincverou
Inainte sa inceapa filmarile la "Birdman", regizorul Alejandro Inarritu le-a trimis actorilor sai o fotografie cu Philippe Petit mergand pe sarma intre fostele Turnuri Gemene din New York. "Acesta e filmul pe care il facem. Daca cadem, s-a zis cu noi!". Un film despre Inarritu insusi, un film despre fiecare dintre actorii sai si un film despre fiecare dintre noi, cei care il privim. Un film care te priveste in ochi si te intreaba daca ca ti-e teama ca nu vei mai fi niciodata ce ai fost candva, managerul sau angajatul-vedeta din CV-ul tau.
Povestea super-eroului din noi
Riggan Thomson (Michael Keaton) era candva – cum am simtit-o cei mai multi dintre noi, la un moment dat – omul momentului. Salvase lumea de la prapad de nenumarate ori, pe ecranele unei serii de blockbustere uitate de Dumnezeu cu saptamanile pe primul loc al Box Office-ului american.
Nu era un simplu erou. Era Eroul Americii, iar masca sa de “Birdman” trona mare pe afisele electronice din Time Square. Era tanar, era cel mai bun in ceea ce facea, era bogat, era popular si isi traia viata in ritmul nebun al unui roller-coaster. O ameteala placuta amestecata cu adrenalina, si-apoi jocul acela teribil al mintii cu secundele, tragand de ele si lungindu-le peste zile ca un costum strans de latex peste picioarele, care nu se mai termina, ale unui top model... Asta simtea pe atunci, iar gustul acesta al vietii inimitabile nu se uita niciodata...
Au trecut 20 de ani de atunci, dar vocea apasata a tanarului “Birdman” il ingana intr-una pe Riggan. Nu-i da pace o clipa, ii aminteste cine a fost, ce “cuplu” faceau pe vremuri, ii reproseaza ca a refuzat sa mai joace in episodul 4 al seriei “Birdman”, il mustreaza ca are “pitici” pe creier, ca viseaza la tot felul de artisticarii, cand locul lui era acolo, printre marii actori cu masti ai Hollywood-ului.
Unde a fost si unde a ajuns? In subsolul fetid al unui teatru de pe Broadway, chinuit de esecurile familiale ale trecutului, scofalcit de teribilismele tineretii si cocosat de popularitatea de mai demult, care ii atarna de gat precum atarna vechiul afis inramat pe peretele cabinei sale si pe care scrie, mare si implacabil, “Birdman”.
Cu masca, fara masca
In “
Omul pasare sau virtutea nesperata a ignorantei”, celebrul regizor mexican Alejandro Inarritu (“Babel”, “Biutiful”) continua sa socheze prin experimentele sale meta-cinematografice, distribuindu-l in rolul fostului actor din “Birdman” pe cine altul daca nu pe Michael Keaton, fostul star al seriei “Batman”, de la inceputul anilor ’90, in vreme ce pe Edward Norton il pune in rolul de a se parodia pe sine insusi, personajul imposibil de pe platourile de filmare. Li-i alatura pe Emma Stone, Andrea Riseborough, Zach Galifianaki, Naomi Watts, intr-o suprapunere de voci menita sa amplifice dialogul interior cu “Birdman” al personajului principal, Riggan Thomson.
La 20 de ani de cand a renuntat la masca de Hollywood, Riggan e in fata unui covarsitor pariu cu sine insusi. Vrea altceva, vrea, in fine, sa faca arta, nu show, dar nici timpul, nici cei din jurul sau si, in definitiv, nici el insusi nu mai are rabdare cu el. Va debuta, ca regizor si actor, pe Broadway, pe scena pe care au jucat actori unul si unul si stie ca nici lumea artistica, nici critica nu-i vor ierta un eventual esec.
Intre un trecut glorios si un viitor de care il desparte doar teava pistolului deja armat, intre o popularitate trecuta si spectrul unui prestigiu care il obsedeaza, intre realitatea vietii pe care a lasat-o in spate si virtualul noii lumi, 2.0, pe care nu o intelege, intre Hollywood si Broadway, intre masca de “Birdman” de pe perete si fata ridata din oglinda, (super-)eroul lui Inarritu se misca febril, in ritmul nebun al tobelor din fundal si al camerei video care, manuita de maestrul Emmanuel Lubezki, pare personificarea vocii tanarului “Birdman”, scapata din mintea lui Riggan.
Intrebari care ti se pun tie, spectatorului
Te uiti la personajele lui Inarritu, iar personajele lui Inarritu se uita la tine. In cele mai tensionate scene ale filmului, fiica, fosta, actuala lui Riggan, producatorul sau, partenerul de scena si toti ceilalti iti vorbesc tie, cum ii vorbesc si lui Riggan.
Esti multumit cu viata ta? Te crezi pregatit sa faci o schimbare? Nu mai bine stateai la vechiul loc de munca, unde era cald si bine?
Ai innebunit, cum sa-ti pariezi bruma de notorietate pe care o mai ai si ultimii bani, pe care ar fi trebuit sa i-i lasi fiicei, pentru un proiect care te poate baga in faliment?
De ce ti-e frica? Ce vrei, de fapt, popularitate sau prestigiu profesional? Unde e super-eroul din randul cinci al CV-ului tau, omul increzator in sine si mandru de ceea ce face, acum cand e nevoie de el mai mult ca oricand?
Sau, sa o luam altfel, ai fost cu adevarat, vreodata, un super-erou, asa cum te-ai crezut, sau ai fost doar un ignorant bine ascuns dupa o masca perfecta, „Hollywood style”? Iar ceea ce ai de gand sa faci acum chiar e de dragul meseriei sau a pasiunii tale sau o faci doar pentru ca mori de frica ca vei deveni irelevant, ca, altfel, vei deveni un nimeni?
Filmul lui Inarritu e despre Broadway. Dar viata e la fel si pe Broadway, si pe Wall Street…
Castigator a doua Globuri de Aur (cel mai bun actor in rol principal – Michael Keaton si cel mai bun scenariu) si nominalizat la cele mai importante categorii la Premiile Oscar, “Omul pasare sau virtutea nesperata a ignorantei” poate fi vazut, de luna aceasta, pe marile ecrane din Romania.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML