Firmele romanesti risca insolventa si falimentul: noua lege poate ingropa mediul privat
falimentinsolventamediul privat
Expertii trag semnalul de alarma si spun ca noua OUG 117 din Codul Muncii poate arunca in aer mediul de business local, prin dezechilibrarea pietei muncii. Prevederile Ordonantei ar incuraja un val major de insolvente si falimente in economia Romaniei.
Noua Ordonanta de Urgenta (OUG) nr. 117 din 4 octombrie a.c. care va intra in vigoare incepand cu 20 octombrie stabileste amenzi de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare angajat caruia angajatorul a intarziat cu mai mult de o luna plata salariului, iar aceasta masura poate dezechilibra major piata muncii (in contextul actual, in care se resimte o presiune acuta pe forta de munca in piata) si poate incuraja un val de insolvente si falimente in mediul de business, subliniaza casa de avocatura ONV LAW.
Astfel, noua OUG 117/ 4.10.2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, emisa de Guvernul Romaniei si publicata in Monitorul Oficial nr. 951/ 5.10.2021, stabileste la pct. 7 ca se sanctioneaza „incalcarea de catre angajator a obligatiei prevazute la art. 166 alin. (1) cu mai mult de o luna, de la data de plata a salariului, stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz, cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoana careia nu i s-a platit salariul, cu exceptia situatiei in care angajatorul se afla sub incidenta Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare.”
"Actuala masura poate declansa un val de efecte negative in economie, printre cele mai importante numarand-se faptul ca acest instrument poate fi cu usurinta folosit abuziv in relatia dintre angajati si angajatori, ca instrument de presiune, accentuand dezechilibrele actuale existente pe piata locala a muncii si poate incuraja un val masiv de insolvente si falimente in mediul de business", declara Mihai Voicu, Partener ONV LAW si coordonator al diviziei Business Law din cadrul casei de avocatura.
Printre cele mai importante probleme sesizate de specialistii ONV LAW cu privire la modul in care este formulata noua OUG care va intra in vigoare de la 20 octombrie (!) se numara:
Sanctiunea nu diferentiaza intre angajatorii corecti, care se confrunta cu probleme legate de intarzierea unor incasari (de exemplu: in cazul industriilor care depind de intarzierea la livrare a unor materii prime, pe fondul perturbarilor pe lanturile de distributie internationale, in contextul pandemic actual; sau orice categorie de business care depinde de un singur partener contractual – ex. companiile – agent sau distribuitor) si cei obisnuiti sa incalce legea si sa nu plateasca la timp salariile angajatilor.
Sanctiunea este disproportionata, prevazand un cuantum al amenzii de aproximativ 1.5 - 3 salarii medii pe economie pentru fiecare angajat, indiferent de domeniul de activitate. Astfel, caracterul de pedeapsa, de instrument de presiune prevaleaza, iar suma este potential atat de mare, incat majoritatea angajatorilor nu ar putea sa o plateasca, subliniaza specialistii ONV LAW. In industriile „labor intensive”, unde cheltuiala cu forta de munca depaseste 50% din venituri, o asemenea sanctiune ar putea echivala cu 1 luna si jumatate de cheltuieli, suficienta pentru declansarea unui faliment!
Ofera angajatilor un instrument care poate fi cu usurinta abuzat
Amenintarea cu o amenda de asemenea dimensiuni va fi fara indoiala utilizata abuziv de cptre angajati in situatii de negociere, pentru a forta o anumita actiune din partea angajatorului, considera specialistii ONV LAW. In conditiile unei rate a somajului extrem de reduse la acest moment in piata si a presiunii pe care o semnaleaza majoritatea angajatorilor acum, masura poate arunca in aer piata locala a muncii.
Singura protectie pentru angajator prevazuta de legislatia locala, intr-o astfel de circumstanta, este cea a Legii insolventei. "Astfel, efectul acestei sanctiuni va fi sa ii grabeasca pe angajatori sa isi solicite propria insolventa iar odata intrat in insolventa, angajatorul (prin administratorul judiciar) poate inceta cu usurinta orice contract de munca, iar angajatii isi pierd garantiile, aceasta fiind situatia cea mai dezavantajoasa pentru angajati", comenteaza Mihai Voicu.
Dispozitia nu mentioneaza o limita maxima a sanctiunii. De obicei, in cazul amenzilor aplicabile la dreptul muncii, amenda era data sub forma "X RON/angajat fara a depasi suma Y". Sanctionand fara limita, inseamna ca intarzierea la plata salariului devine cea mai grava contraventie.
Noua OUG ofera de asemenea un instrument foarte puternic (un drept exorbitant) autoritatii publice care, in loc sa tinda spre verificare, sprijin si conformare il va utiliza cel mai probabil coercitiv, pentru a strange bani din piata, considera reprezentantii casei de avocatura.
In concluzie, aceasta dispozitie va avea un efect de bumerang si va polariza si mai mult interesele angajatilor si angajatorilor, fara a acorda sanse de cooperare intre cele doua parti sau intre autoritati si actorii economici. Specialistii ONV LAW mai noteaza, de asemenea, ca rationamentul formulat in preambulul dispozitiei este unul abuziv, nedemocratic conform Constitutiei Romaniei, inlocuind calea fireasca a justitiei cu un instrument sanctionator oferit angajatilor (un instrument social, populist). Astfel, textul preambulului stipuleaza:
“Avand in vedere existenta unei situatii socioeconomice dificile generata de pandemie ce s-a resimtit profund atat de catre angajatori, cat si de catre salariati, mecanismul juridic reglementat in prezent in Codul muncii referitor la neplata sau plata cu intarziere a drepturilor salariale este unul complex si anevoios ce implica promovarea unor procese in justitie, astfel ca se impune crearea unei reglementari de natura a asigura protectia sociala a salariatilor in concordanta cu principiile ce guverneaza raporturile de munca.”
"In egala masura, statul pune iar presiune pe angajatorii privati, dar detensioneaza presiunea de pe angajatorii publici. In acest moment, exista posibilitatea esalonarii creantelor salariale pe 5 ani in cazul functionarilor publici. Practic, in cazul autoritatilor plata salariilor restante se poate efectua intr-un termen de 5 ani, iar companiile private au la dispozitie doar 30 de zile sau suporta o sanctiune foarte dura", conchide reprezentantul casei de avocatura.
In opinia specialistilor ONV LAW, este obligatorie analiza amanuntita a acestei dispozitii in Parlament, inainte de aprobare. Trebuie circumstantiata neplata, astfel incat sa nu se inregistreze sanctiuni automate, nerealiste fata de modul in care functioneaza in practica mediul de business si exista anumite modele in legislatie care ar putea folosi drept exemplu pentru circumstantierea masurii.
Decizia corecta si democratica, in opinia specialistilor ONV LAW, pentru inlaturarea dezechilibrului creat de noua OUG, ar fi ca Parlamentul sa respinga textul de la articolul 260 alin.1 lit.s.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
