Marea lupta impotriva fraudelor financiare: bancile, asiguratorii si fintech-urile investesc sume importante pentru a le preveni. Cat succes au?
fraude financiare
Companiile de servicii financiare (banci, asiguratori, fintech-uri si alte institutii) cheltuiesc intre 1,3% si 2,5% din veniturile lor anuale pentru prevenirea fraudelor financiare, potrivit unei analize realizate de PwC in baza datelor LexisNexis. Mai mult, din 2015 si pana in 2021, costurile globale cu conformitatea au crescut cu 64%, ajungand la 227 de miliarde de dolari.
De la criza financiara globala din 2008, institutiile financiare se afla, in general, intr-o pozitie mai buna in ceea ce priveste conformitatea si acoperirea riscurilor, iar acest lucru se datoreaza acestor investitii. De altfel, mare parte din majorarea costurilor cu conformitatea din ultimii ani a fost necesara ca raspuns la cresterea presiunii din partea autoritatilor de reglementare.
Insa,
desi bugetele si numarul de angajati in domeniul prevenirii criminalitatii financiare au crescut vertiginos, directorii acestor institutii se intreaba daca aceste investitii au beneficii reale, in conditiile in care, spre exemplu, monitorizarea bazata pe tehnologie produce in medie 90% alerte false. Tehnologia avansata are, cu siguranta, un rol important, dar nu este motorul prevenirii criminalitatii financiare. Institutiile financiare trebuie sa-si revizuiasca procesele avand o abordare ce pune accent pe productivitate, nu pe dimensiunea bugetelor alocate.
Imbunatatirea productivitatii incepe prin maparea clara a fluxului de lucru, cu accent pe urmatoarele patru procese macro: setul de standarde de reglementare care definesc procesul, sursele de date folosite, output-ul rezultat si fluxul de lucru de baza care gestioneaza procesul.
In continuare, nu trebuie deloc neglijata capacitatea societatii de imbunatatire continua
Analizele PwC indica faptul ca mai putin de jumatate din toate initiativele de imbunatatire a performantei isi ating scopul. Pentru ca schimbarile sa fie de durata, organizatiile trebuie sa adopte o abordare dinamica, insemnand colectarea continua de date, analiza indicatorilor de performanta si a rezultatelor proceselor de conformitate si utilizarea acestor date pentru ajustarea resurselor si a investitiilor.
De asemenea, este importanta definirea proceselor la nivel micro si stabilirea unor instrumente de masurare/evaluare a acestora, luand in calcul, printre altele, reducerea riscurilor si valoarea adaugata. Doar asa, institutiile financiare vor putea sa compare performantele investitiilor si sa stabileasca prioritati pentru domeniile in care este nevoie urgenta de imbunatatiri.
In ceea ce priveste tehnologiile, inlocuirea pur si simplu a solutiilor existente, fara a le masura performanta si a o imbunatati, poate fi un efort inutil. Unele dintre cele mai importante institutii financiare au adoptat o abordare mai centralizata, creand hub-uri pentru data science si adoptand instrumente analitice care le ajuta sa abordeze provocarile legate de performanta, identificand actiunile ce necesita un efort minim pentru maxim de impact.
Aplicand aceste principii, PwC a reusit sa dezvolte o abordare folosita cu succes pentru imbunatatirea eficientei si eficacitatii programelor de conformitate. Controalele privind criminalitatea financiara sunt din ce in ce mai interconectate si ating performante maxime numai atunci cand sunt coordonate, gestionate si verificate.
Explicatiile ne-au fost oferite de Pwc.
