Editorial Dan Manusaride: Prism - securitate americana prin supravegherea Europei?

Camere de supraveghere sunt in toata lumea, la Londra peste 2 milioane de camere supravegheaza cei 14 milioane de locuitori ai orasului si ai suburbiilor si, nu de putine ori, si-au aratat eficienta in rezolvarea unor delicte care s-au intamplat pe strazi. Au identificat agitatorii care au intretinut revolta din cartierul Tottenham, din 2011, peste ocean au identificat suspectii in atentatul de la Boston iar la recentele inundatii din Germania au permis salvarea oamenilor aflati in pericol. La prima vedere, si-au facut, cu brio, treaba.

Cu ce vine insa scandalul Prism in plus? Edward Snowden, fost angajat NSA (Agentia de Securitate Nationala a SUA) si cel care a dezvaluit secretele sistemul de urmarire „Prism”, susţine că NSA a dezvoltat o infrastructură capabilă să intercepteze „aproape orice”. „Majoritatea comunicaţiilor umane sunt interceptate, fără o ţintă anume. Dacă un angajat NSA vrea să-ţi citească e-mailul, tot ce trebuie să facă este să folosească interceptările. Cu ajutorul lor, poate obţine accesul la e-mailuri, parole, înregistrări telefonice sau date de pe carduri de credit. Nu vreau să trăiesc într-o astfel de societate”, declara Snowden, care în prezent locuieşte în Hong Kong. Cu alte cuvinte, serialul „Person of Interest” ne dezvaluie doar o mica latura, aparent cea mai putin periculoasa, a unui sistem menit sa violeze intimitatea persoanelor, iar Statele Unite ar trebui sa fie extrem de stanjenita de aceasta dezvaluire.

Daca un sondaj recent a relevat ca americanii nu sunt deranjati de faptul ca sunt urmariti, daca acest lucru asigura securitatea lor si a natiunii, in Europa lucrurile nu par atat de simple. Germania, care dispune de legi extrem de stricte in privinta securitatii datelor a cerut, prin ministrul de justitie Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, explicatii oficialitatilor americane. Politicienii europeni sunt si ei ingrijorati, oficialii de la Bruxelles anuntand ca vor pune mai multe intrebari la intalnirea cu omologii lor americani la intalnirea ce va avea loc in aceasta saptamana la Dublin. „Ar fi inacceptabil și este nevoie de o reactie rapida daca Agenția Națională de Securitate din SUA a prelucrat date provenind din Europa, fara a avea permisiunea intitutiilor europene abilitate”, a declarat la randul sau Guy Verhofstadt, membru belgian al Parlamentului European și un lider în Grupului ALDE (liberal), conform Associated Press.

Programul, descris ca fiind top-secret si avand numele de cod Prism a fost implementat de Agenția de Securitate Națională (NSA), o agenție americană de informații externe. Prin acest program, sunt monitorizate toate mesajele suspecte care vin din afara Statelor Unite prin canale extrem de populare, cum ar fi Google, Yahoo, Facebook și Skype, inclusiv email-uri, numere de telefon, clipuri video, fotografii și alte forme de comunicare on-line. Detalii ale acestui program secret au fost date publicitatii de tanarul in varsta de 29 de ani, Edward Snowden, un fost angajat NSA care s-a refugiat la Hong Kong inainte de a face aceste dezvaluiri. In Statele Unite inca se studiaza modalitatea prin care Snowden sa poata fi acuzat de inalta tradare.

Cat priveste impactul pe care dezvaluirile lui Snowden l-au avut in Europa, publicatia conservatoare Frankfurter Allgemeine Zeitung trage o concluzie logica: „Fie ca vorbim despre Facebook, Google sau Microsoft, increderea utilizatorilor acestora a fost puternic zdruncinata. Utilizatorii vor trebui sa se intrebe daca ei insisi si datele lor personale sunt in siguranta la aceste companii care si-au dat acceptul la elaborarea programului Prism”.