2021 ar putea aduce bugetarilor taieri de salariu, timp de lucru redus si inghetarea angajarilor la stat
criza economicacheltuielipensiibugetarisalariicriza sanitaracoronacriza
Anul 2021 se anunta unul plin de provocari pentru economie. Daca in 2020 toate statele lumii s-au confruntat cu pandemia si au avut ''in vizor'' masuri cu aplicabilitate pe termen scurt, ca raspuns direct si promt al crizei sanitare, odata cu venirea noului an, guvernele lumii vor trebui sa faca fata efectelor economice ale perioadei de lockdown si restrictii, dar, in paralel sa gestioneze si campaniile de vaccinare si sa tina sub control raspandirea virusului pana la o imunizare colectiva de minimum 60-70%, despre care expertii spun ca e nevoie ca pandemia sa ia sfarsit.
In aceste conditii, e nevoie de regandirea politicilor guvernamentale. Statele trebuie sa se concentreze pe investitii, in timp ce isi diminueaza la maximum cheltuielile.
In mod normal, o astfel de abordare trebuie adoptata in orice tara care tinde catre dezvoltare, insa acum, pandemia impune acest model de guvernare, lasand ca alternativa o criza economica greu de gestionat, mai ales pentru statele vulnerabile, ale caror finante publice se clatinau de dinainte de momentul Covid-19.
Din pacate pentru noi, nu ne permitem sa facem declaratiile pe care le face cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care a sustinut zilele trecute ca Germania va continua sa cheltuiasca oricat e nevoie pentru a depasi criza, FIINDCA SI-A GESTIONAT BINE FINANTELE IN ULTIMII ANI.
Ping-pong cu pisica moarta peste gardul partidului politic vecin
Guvernarea liberala care a venit la putere cu doar cateva luni inainte de declansarea crizei sanitare a acuzat PSD ca a lasat vistieria tarii goala, ca stocurile necesare pentru a raspunde la pandemie erau inexistente, ca eram o tara ingropata intr-un deficit bugetar de aproape 5% din PIB, bani care nu se regasesc in investitii, ci in cheltuieli bugetare.
In schimb, social-democratii au sustinut intotdeauna ca pe vremea lor Romania se bucura de crestere economica si ca, in realitate, au lasat un deficit care se incadra in tinta asumata de 3%. Totusi, PNL sustine ca social-democratii au reusit sa aiba pe hartie aceasta cifra, in realitate insa, nu, fiindca a blocat rambursarile de TVA si alte plati care trebuiau facute, tocmai ca sa mentina iluzia unui deficit bugetar mic.
Dincolo de cifre si de discutiile politice contradictorii, realitatea nu e greu de identificat. Adevarul este ca, dupa trei decenii de la Revolutie, pandemia ne-a reliefat o lipsa crasa de investitii cel putin in domeniul sanitar si in invatamant. Cine e de vina? Probabil cei care au guvernat si legiferat cel mai mult in acesti ani, deci cei care aveau timp berechet sa puna lucrurile in ordine si n-au facut-o.
Pandemia nu doar ca ne-a aratat ca functionam in sistem de avarie in spitale, ca nu aveam resursele materiale pentru a gestiona o astfel de criza, ci ne-a impins in cheltuieli uriase, pe care le fac chiar multe state dezvoltate. Problema e ca, in timp ce alte state dezvoltate cheltuiesc sume colosale, acestea le distribuie catre raspunsul direct la criza si catre investiile de viitor. Noi, trebuie intai sa acoperim lipsurile de dinainte si cu restul banilor sa raspundem la criza in prezent. Daca mai ramane de investitii, bine, daca nu, nu.
Astfel, cu cheltuieli semnificative in 2020 si un an 2021 lipsit de predictibilitate atat sanitara, cat si fiscala in Romania, pe fondul alegerilor parlamentare proaspat incheiate, peste tara noastra vor veni provocari economice dificile de anul viitor.
Pentru a nu scapa economia de sub control in 2021, va trebui sa strangem cureaua
Pentru a face faca, va trebui sa strangem cureaua. Asa cum spunea luna trecuta economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea, statul trebuie sa reduca deficitul bugetar incepand de anul viitor, fiindca am putea depasi 9% in 2021, in conditiile in care tari precum Cehia sau Bulgaria isi asuma un deficit bugetar de 4,9 respectic 2,9% pentru 2021.
Astfel, se impun masuri atat pe partea de venituri, cat si pe partea de cheltuieli.
''Reducerea cheltuielilor ar fi necesara, numai ca trebuie sa creasca in viitor alte cheltuieli nesalariale, cheltuieli cu dotarea spitalelor, a scolilor, cu infrastructura. Chiar presupunand ca un guvern isi va propune sa inghete salariile si pensiile, tot nu este suficient, pentru ca sunt cheltuieli de natura nesalariala care trebuie sa creasca”, a declarat Lazea.
Deficitul nostru bugetar e mare in comparatie cu media regionala si va trebui tras in jos. Cum? Pe partea de cheltuieli, Lazea sustine ca trebuie sa se umble la sistemul bugetar, unde salariile sunt inexplicabil mai mari decat la privat. ''Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar sa fie mai mare decat in sectorul privat”, a punctat Lazea, care se intreaba daca ''Isi va permite statul sa concedieze bugetari si sa adauge someri din sectorul de stat la somajul deja crescut din sectorul privat?''
''Programul de lucru al bugetarilor ar trebui redus cu o cincime, cu reducerea corespunzatoare a salariilor, iar angajarile ar trebui sa fie cvasi-inghetate''
Conform oficialului BNR, programul de lucru al bugetarilor ar trebui redus cu o cincime, cu reducerea corespunzatoare a salariilor, iar angajarile ar trebui sa fie cvasi-inghetate.
''O solutie ar fi saptamana de lucru de 4 zile pentru bugetari cu o reducere de o cincime a salariului. Macar asa s-ar ajunge la un cvasi-echilibru intre salariile din sectorul bugetar si cele din mediul privat. O alta solutie ar fi o intrare in sectorul bugetar la 7 iesiri, care s-a mai aplicat in trecut”, arata Lazea.
Sa ne punem speranta in banii europeni?
Potrivit lui Lazea, banii europeni reprezinta acele fonduri pe care ar trebui sa le avem noi, in propriul buget, daca am sti sa il gestionam corect. Insa, la noi, 90% din banii din buget se duc pe cheltuieli sociale. Astfel, ramanem fara bani de investitii.
''Ce fac banii europeni? Inlocuiesc investitiile pe care nu le mai putem face cu fonduri interne pentru ca aproape 90% din cheltuielile bugetare sunt cu salariile si pensiile si cheltuielile sociale. Deci ne-am adus noi pe noi in situatia de a nu mai avea resurse pentru investitii si de aceea suntem dependenti structural de fondurile europene. Bugetul Romaniei ar trebui calibrat sa permita investitii din resurse proprii si sa nu stam la mana banilor europeni, care sunt buni, sunt utili, dar apar si pe partea de cheltuieli si pe partea de venituri'', a spus Lazea.
Ne paste un pericol si mai mare
Desi deficitul bugetar e sufocat de cheltuieli sociale, ne paste un pericol si mai mare, semnalat de autoritatile europene competente: Masurile populitste legiferate deja, care privesc pensii si alocatii marite.
Desi Comisia Europeana si FMI sustin ca astfel de decizii ar arunca Romania intr-o prapastie a impotentei economice, inainte de izbucnirea pandemiei si majorarea cheltuielilor,
politicienii care le promoveaza storc de pe urma lor capital electoral, in timp ce cetatenii nu privesc obiectiv si nu se intreaba cat ii vor costa pe copiii lor, in realitate, cele cateva zeci de lei primite in plus. Nimeni nu constientizeaza ca, din moment ce nu ne permiteam astfel de cheltuieli inainte de pandemie, odata cu coronacriza, acestea devin de-a dreptul iresponsabile, in conditiile in care nu exista state europene care sa majoreze pensii sau alocatii in aceasta perioada. Da, majoreaza cheltuielile, dar cu investitiile, nu se ingroapa in deficite pentru cheltuieli sociale.
Detalii suplimentare:
Solutii concrete pentru a reveni la tinta de deficit: Reducerea cheltuielilor bugetare + imbunatatirea nivelului de colectare al taxelor si impozitelor
Lazea vine, totusi si cu cateva solutii. Spune ca inghetarea salariilor si pensiilor, reducerea cheltuielilor nu ne-ar aduce un deficit bugetar in tinta de 3%, insa ar putea-o face acestea, in corelatie cu imbunatatirea nivelului de colectare al taxelor si impozitelor. In schimb, Lazea nu vede o solutie in majorarea de taxe. ''Daca te apuci sa cresti taxele probabil vei avea o contractie economica. Foarte multe tari se gandesc sa reduca taxele'', a explicat economistul.
Bugetarii - greu de atins
Ramane de vazut daca viitorul Guvern si noul Parlament vor aplica o strategie de reducere a cheltuielilor, sau vor opta pentru adancirea deficitului. Desi avem unul dintre cele mai costisitoare aparate bugetare din regiune, bugetarii au fost, pana de curand privilegiatii statului, singura categorie de angajati din Romania care nu a decontat in niciun fel nota de plata a pandemiei, facturata exclusiv in numele mediului privat.
Sursa foto: pexels.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
