de Razvan Popa
la 13 Iun. 2018
“Romanii nu vor sa munceasca, sunt lenesi si prefera sa stea pe ajutor social” spun vocile critice din tabara celor care nu inteleg ca lucrurile sunt chiar atat de simple si ca nu totul se imparte in negru si alb. Asadar, sa argumentam.
“Romania are un deficit de forta de munca de aproape 1 milion de persoane”
a declarat Ministrul de Finante Eugen Teodorovici aflat zilele trecute la Ploiesti pentru a prezenta un plan de investitii al unei companii cu capital american. 1 milion e o cifra mare. Foarte mare. De aceea, Eugen Teodorovici doreste sa anuleze o hotarare legislativa din 2010 care prevede ca muncitorii straini veniti sa munceasca in tara noastra sa fie platiti, obligatoriu, cu cel putin salariul mediu pe economie. O masura cam discriminatorie, ce-i drept, dar care nu rezolva nicicum problema. Daca judecam putin la rece, oare cat de multi straini se vor imbulzi sa munceasca in Romania dupa ce vor afla ca e posibil sa fie platiti mai putin decat inainte? Poate doar daca Guvernul ar ridica vizele de munca pentru nord-coreeni si alte mici natiuni ex-sovietice mult mai sarace.
SOMAJUL IN SCADERE
Potrivit datelor Ministerului Muncii, in anul 2017 mai putin de 550.000 de romani au intrat in somaj, cu jumatate mai putini decat numarul din perioada 2007-2009. Companiile multinationale au investit masiv pentru a deschide filiale si fabrici in Romania, atat in zonele urbane cat si in zonele rurale mai defavorizate. Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare APT Resources and Services spune ca “dacă cineva este chiar dispus să muncească, va face o navetă mai lungă sau se va muta, dacă are această posibilitate şi nu are persoane în îngrijire. În continuare mai există zone cu şomeri, dar sunt acei şomeri care nu vor să muncească”. Si aici revenim la mult-rostita “romanii nu vor sa munceasca, prefere sa stea pe ajutor social”. Este adevarat, dar haideti sa privim lucrurile altfel.
Criteriile de acordare a ajutorului social
Legea 416/2001 garanteaza dreptul familiilor si persoanelor singure de a primi un venit minim garantat ca forma de asistenta sociala. Nivelul lunar al acestui venit se raporteaza in functie de Indicatorul Social de Referinta (ISR) ce are un cuantum de 500 de lei cu urmatoarele valori:
- 0,283 ISR (141,5 ron) pentru o persoana singura.
- 0,510 (255 ron) pentru familiile formate din doua persoane
- 0,714 ISR (375 ron) pentru familiile de trei persoane
- 0,084 ISR (442 ron) pentru familiile formate din patru persoane
- 1,054 ISR (527 ron) pentru familiile de cinci persoane
- cate 0,073 ISR (36,5 lei) pentru fiecare alta persoana peste numarul de cinci persoane care face parte din familie.
Atentie! Nu se iau în calcul: alocația pentru susținerea familiei, alocația de stat pentru copii, bugetul personal complementar, ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli, sprijinul financiar „bani de liceu”, veniturile obținute de zilieri, bursele școlare, sumele acordate tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale, tichetul social pentru stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate.
Fara sa mai luam in calcul un posibil ajutor de somaj (care e temporar), o familie dintr-un mediu defavorizat, ai carei membri muncesc cu ziua, poate ajunge la un venit lunar intre 800 si 1000 de lei lunar (calcul facut pe o familie de 5 si 6 persoane, alcatuita din doi parinti, trei copii si o ruda de gradul II dintr-un mediu rural defavorizat si fara studii medii absolvite). Astfel de familii sunt numeroase in Romania, tara cu cel mai mare procentaj de cetateni defavorizati si care traiesc in mediul rural. De aici incepe adevarata problema.
ABANDONUL SCOLAR, CAUZAT DE SARACIE
Conform datelor Eurostat, Romania este a treia tara din UE la rata abandonului scolar, cu peste 18% din tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani abandonand studiile medii si superioare inainte de finalizarea acestora. Daca la nivel urban tinerii au ajuns la concluzia ca studiile nu-i vor ajuta sa-si gaseasca un loc de munca decent din cazua scolii care nu ii pregateste pentru piata muncii, in mediul rural motivele sunt mult mai dramatice. Multi parinti isi retrag copiii minori de la scoala din cauza saraciei, preferand sa-i tina aproape de casa pentru muncile gospodaresti pentru ca nu isi permit sa dea banii pe carti si rechizite.
SALARII MAI MICI PENTRU CEI FARA STUDII MEDII FINALIZATE
Daca numai 22% din populatia Romaniei a absolvit studii superioare, doar 49% a absolvit studii medii, conform Eurostat. De asemenea, tot cifrele Eurostat arata ca in jur de 2 milioane de romani activeaza in agricultura de subsistenta. Este vorba de acele familii sarace din zone defavorizate care mananca ceea ce cresc in propria ograda in timp ce incaseaza ajutor social. De ce aceste persoane refuza sa se angajeze? Simplu: salariile pentru cei cu doar 4, 8 sau 10 clase absolvite variaza intre 900 si 1100 la fabricile din proximitatea lor. Iar daca s-ar angaja, ar pierde o mare parte din ajutorul de la stat.
ESTE, OARE, IN REGULA CA ROMANII SA MUNCEASCA PE 2 LEI?
Ca sa raspundem la aceasta intrebare, ar trebui sa ne punem in locul lor si sa ne gandim in perspectiva: suntem in Uniunea Europeana. E drept ca Romania are drumuri intr-o stare deplorabila, dar companiile au profituri suficient de mari incat sa-si permita sa plateasca salarii mai decente, avand in vedere ca pretul multor produse este de nivel european.
Ca sa va faceti o idee, un lucrator comercial intr-un fast-food din tari precum Germania, Anglia sau Franta castiga undeva intre 800 si 1000 de euro pe luna, fara niciun fel de cunostinte cerute, ci doar vorbitul limbii nationale la nivel cel putin mediu. In ciuda maririi salariului minim pe economie, in Romania aceste este de abia 300 euro pe luna pentru un lucrator comercial in retail (supermarketuri), agro-alimentar (fast-food, restaurante) si chiar in domenii precum asistenta clienti sau marketing junior.
ROMANII, OBISNUITI PE PUTIN
Multe companii straine aleg Romania pentru mana de lucru ieftina. Un caz concret ar fi companiile de asistenta clienti care prefera sa isi deschida birouri in Romania si sa angajeze operatori call-center sau backoffice si care fac profituri de milioane de euro anual platind cetateni romani cu salarii minime pentru munca extrem de profitabila pe care o fac asistand clienti in limba franceza, spaniola sau germana. Companii precum Vodafone sau Webhelp recruteaza in continuu din cauza celor care aleg sa plece la companii care platesc mai bine sau care aleg sa plece in strainatate pe bani mai multi.
UN CERC VICIOS SI VINOVATI DE TOATE PARTILE
Cu un sistem educational subfinantat si neperformant, atitudinea de nepasare a autoritatilor care nu investesc pentru reducerea saraciei, legile date in dezavantajul omului de rand, necunoasterea propriilor drepturi ale cetateanului roman si dorinta multor investitori de a face profit pe seama angajatilor prost platiti, toate acestea nu vor face decat sa adanceasca aceasta criza a fortei de munca. E drept, unii oameni sunt dificili si neseriosi, dar multi angajatori prefera sa dea vina pe oamenii care refuza sa munceasca in loc sa dea un contra exemplu pozitiv.
In aceste conditii, in ce masura ii putem blama pe cei dezavantajati, saraci, neputinciosi si lipsiti de educatie care nu vor sa munceasca? Acesti oameni ar trebui ajutati, dar politicienii romani par sa aibe, de 28 de ani, cu totul si cu totul alte preocupari.
Comentarii