De ce sunt romanii saraci? Exista doua explicatii: nu economisesc si atunci cand pun bani deoparte nu stiu ce sa faca cu ei
economisireinvestitiicomportament financiareducatie financiara
Daca populatia ar economisi mai mult si mai ales daca si-ar investi banii corect, tara noastra ar fi mult mai bogata.
O analiza recenta estimeaza ca am putea sa crestem Produsul Intern Brut al Romaniei (PIB) cu u 10% pana in 2050, prin cresterea economiilor si redirectionarea acestora catre investitii profitabile, arata McKinsey&Company.
"Romania inregistreaza printre cele mai scazute niveluri ale averii financiare personale comparativ cu alte tari din Europa Centrala si de Vest: 36% din PIB – aproape jumatate fata de media Europei de Est, potrivit McKinsey&Company.
Activele financiare pe cap de locuitor in Romania au o valoare medie in jurul a 5.000 de dolari, in timp ce, de exemplu, in Ungaria valoarea medie este de aproximativ 12.000 de dolari. Averea financiara personala se bazeaza pe active financiare personale, inclusiv numerar, depozite in cont curent, depozite pe termen lung, titluri de valoare (actiuni, obligatiuni) si instrumente derivate, fonduri mutuale, asigurari de viata si pensii pilonul 2 si 3.
Averea neta a romanilor a crescut de peste opt ori in ultimele doua decenii, potrivit Bancii Nationale a Romaniei. Cetatenii romani au insa un nivel scazut de economisire, putine active financiare, o parte semnificativa din averea acumulata fiind blocata in active imobiliare. Printre motivele pentru care economiile romanilor sunt inca la un nivel scazut se numara atat veniturile mici, cel putin pentru o mare parte a populatiei, cat si lipsa educatiei financiare si, in consecinta, a planificarii pe termen lung.
In acest context, institutiile financiare, statul si consumatorii trebuie sa isi uneasca fortele si sa gaseasca modalitati de a mari nivelul educatiei financiare, de a oferi produse si servicii care sa raspunda nevoilor clientilor si, in cele din urma, de a construi o cultura a constientizarii si responsabilizarii financiare individuale, pentru a dezvolta prosperitatea personala si colectiva.
Acesta este un exemplu clar de situatie in care interesul individual este corelat cu cel al comunitatii”, afirma Alexandru Filip, Managing Partner McKinsey&Company Bucharest.
Romanii au un comportament financiar pagubos
Analiza scoate la iveala lipsa de cunostinte de educatie financiara de baza din cadrul societatii noastre. Se pare ca, atunci cand facem totusi pasi spre economisire, nu stim cum si catre ce sa ne directionam banii.
"Atunci cand economisesc, romanii prefera sa-si pastreze banii mai ales in numerar si in depozite. De asemenea, nu folosesc produse de investitii sofisticate precum fonduri mutuale, valori mobiliare si instrumente derivate. Aproximativ 70% din activele financiare personale ale romanilor sunt detinute in numerar si in depozite, fata de media de 59% in Europa Centrala si 40% in Europa de Vest.
Aproape 63% dintre romani declara ca reusesc sa economiseasca ocazional sau lunar, conform unui sondaj realizat de McKinsey&Company la inceputul acestui an. Sondajul a evaluat atitudinile romanilor fata de bani, obiceiuri de economisire si planificare financiara si a vizat populatia urbana cu diferite niveluri de educatie si varste cuprinse intre 18 si 65 de ani.
In jur de o treime dintre respondenti economisesc in fiecare luna, dar nu o suma fixa. Acestia tind sa locuiasca in orase de marime medie si sa aiba studii superioare. Ingrijorator, din perspectiva coeziunii sociale, doar un sfert dintre persoanele mai putin educate reusesc sa economiseasca. Respondentii mai tineri intampina la fel de multe provocari in a face investitii financiare - aproape o treime dintre persoanele intre 18-24 de ani chestionate sunt dependente din punct de vedere financiar", se arata in analiza.
De asemenea, se pare ca, aunci cand investesc, romanii aleg optiunile extreme: fie investitiile cu risc scazut, fie pe cele speculative
"Lipsa de incredere in consilierea financiara si nivelul scazut de educatie financiara afecteaza si modul in care romanii aleg sa investeasca. Sondajul a constatat ca respondentii prefera fie active cu risc si randament scazut - pastrarea banilor in valuta (aproximativ 32% dintre respondenti), depozite la termen (28% dintre respondenti), proprietati imobiliare (24% dintre respondenti) - fie investitiile speculative precum cele in criptomonede (de exemplu, Bitcoin, Ethereum, etc.)", se mai mentioneaza in analiza, unde regasim si faptul ca 75% dintre respondenti sustin ca isi gestioneaza singuri investitiile. Doar unul din cinci respondenti considera ca bancile ofera sfaturi financiare de incredere si un procent similar consulta si un specialist al bancii la care au cont atunci cand iau o decizie financiara. In ceea ce priveste informatiile despre gestionarea banilor, familia si prietenii sunt considerate a fi surse mai credibile decat institutiile financiare sau expertii in domeniu.
Cu toate acestea, conationalii nostri sunt destul de constienti de ceea ce ii asteapta la "vremea neputintei". Analiza scoate la iveala faptul ca 90% dintre respondenti se asteapta ca pensia sa le fie insuficienta pentru a-si mentine stilul de viata anterior pensionarii.