In anul pandemiei, a crescut nivelul de foamete in lume
foametemalnutritieonuorganizatia natiunilor unite
Anul pandemiei a adus o inrautatire a situatiei financiare in randul persoanelor vulnerabile, arata un raport recent al Organizatiei Natiunilor Unite (ONU). Conform cifrelor, vor fi necesare eforturi majore pentru ca lumea sa isi poata atinge obiectivul de a pune capat foametei pana in 2030.
Potrivit raportului citat, in 2020 s-a inregistrat o inrautatire severa a
foametei la nivel international.
Aceasta situatie e pusa pe seama efectelor generate de pandemia de coronavirus, se arata in raport.
Desi impactul pandemiei nu a fost inca cartografiat in totalitate, un raport al mai multor agentii ale ONU estimeaza ca aproximativ o zecime din populatia globala, pana la 811 milioane de oameni, au fost subnutriti anul trecut.
Nivelul foametei incepuse sa creasca deja la jumatatea decadei 2010-2020, spulberand sperantele unui declin ireversibil. In mod ingrijorator, in 2020 foametea a crescut atat in termeni absoluti, cat si proportionali, depasind cresterea populatiei: se estimeaza ca aproximativ 9,9% din populatia generala a fost subnutrita anul trecut, in crestere fata de 8,4% in 2019.
Peste jumatate din toate persoanele subnutrite (418 milioane) traiesc in Asia; peste o treime (282 de milioane) in Africa; si o mica proportie (60 de milioane) in America Latina si in Caraibe. Dar cea mai mare crestere s-a inregistrat in Africa, unde prevalenta estimata a subnutritiei de 21% din populatie este peste dublul oricareia dintre celelalte regiuni.
Anul 2020 a fost unul sumbru si din punct de vedere al altor masuratori. In general, peste 2,3 miliarde de oameni (sau 30% din populatia lumii) nu au avut acces pe toata durata anului la alimentatie adecvata: acest indicator cunoscut sub numele de prevalenta a insecuritatii alimentare moderate sau severe, a crescut intr-un singur an cat in ceilalti cinci ani anteriori impreuna. Inegalitatile de gen s-au adancit: la fiecare 10 barbati in situatie de insecuritate alimentara s-au inregistrat 11 femei in aceeasi situatie in 2020 (in crestere de la 10.6 in 2019).
Copiii, cei mai vulnerabili in fata malnutritiei: In 2020, peste 149 de milioane de copii cu varste sub cinci ani au fost subdezvoltati
Malnutritia a continuat sub toate formele sale, copiii platind pretul cel mai scump: se estimeaza ca in 2020, peste 149 de milioane de copii cu varste sub cinci ani au fost subdezvoltati sau prea scunzi pentru varsta lor; peste 45 de milioane cu masa musculara redusa sau prea slabi pentru inaltimea lor; si aproape 39 de milioane supraponderali.
Un numar total de trei miliarde de adulti si copii nu au avut acces la un regim alimentar sanatos, in cea mai mare parte din cauza costurilor excesive. Aproape o treime din femeile de varsta reproductiva sufera de anemie. La nivel international, in ciuda progreselor inregistrate in unele zone (de exemplu, mai multi nou-nascuti sunt hraniti exclusiv cu lapte matern), lumea nu este pe drumul cel bun pentru a putea atinge vreunul dintre indicatorii pentru nutritie pana in 2030.
Recomandarile ONU:
In functie de fiecare factor favorizant (sau o combinatie a acestora) cu care se confrunta fiecare tara, raportul indeamna decidentii politici sa:
-
Integreze politici umanitare, pentru dezvoltare si menite sa reconstruiasca pacea in zonele de conflict - de exemplu, prin masuri de protectie sociala pentru a preintampina situatiile in care familiile sunt nevoite sa isi vanda putinele bunuri pentru a-si putea procura alimente;
-
Extinda rezilienta climatica in sistemele alimentare, de exemplu, prin a pune la dispozitia micilor fermieri asigurari care se acopere riscul climatic si finantari bazate pe previziuni;
-
Consolideze rezilienta celor mai vulnerabili in fata adversitatilor economice, de exemplu, prin programe de sprijin financiar sau in natura pentru a reduce impactul socurilor similare celor generate de pandemie sau cel al volatilitatii preturilor alimentelor;
-
Intervina in lanturile de aprovizionare pentru a scadea costurile alimentelor nutritive, de exemplu, prin incurajarea plantarii de culturi biofortificate sau prin inlesnirea accesului cultivatorilor de fructe si legume la piete;
-
Combata saracia si inegalitatile structurale, de exemplu, prin stimularea lantului valoric al alimentelor in comunitatile sarace prin transferurile de tehnologie si prin programe de certificare;
-
Consolideze mediile alimentare si sa contribuie la schimbarea comportamentului consumatorilor, de exemplu, prin eliminarea grasimilor industriale transesterificate si prin reducerea continutului de sare si zahar in lantul de aprovizionare cu alimente sau prin protejarea copiilor impotriva impactului negativ al marketingului alimentelor.
Citeste si: Femeile din UE castiga inca mai putin decat barbatii. Muncesc 51 de zile in plus pentru acelasi salariu ca al colegilor barbati
De asemenea raportul face apel pentru un "mediu care sa permita mecanisme si institutii de guvernanta" pentru ca transformarea sa devina posibila. Le solicita decidentilor politici sa efectueze consultari ample; sa capaciteze femeile si tinerii; sa extinda disponibilitatea datelor si a noilor tehnologii. Mai mult ca orice, autorii indeamna lumea sa actioneze acum, altfel vom vedea cum in urmatorii ani factorii favorizanti ai foametei si malnutritiei reapar cu o intensitate din ce in ce mai mare, mult timp dupa ce socul pandemic a disparut.
Editia de anul acesta a raportului privind Starea Securitatii Alimentare si a Nutritiei in Lume (The State of Food Security and Nutrition in the World) este prima evaluare de acest tip din perioada pandemica. Raportul este o publicatie comuna a Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite (FAO), Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (FIDA), Fondul Natiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al Natiunilor Unite (PAM) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).
