La 161 de ani de la Mica Unire, cat de unite sunt, din punct de vedere economic, Tara Romaneasca si Moldova

La 161 de ani de la Mica Unire, cat de unite sunt, din punct de vedere economic, Tara Romaneasca si Moldova
La 161 de ani de la Mica Unire, cat de unite sunt, din punct de vedere economic, Tara Romaneasca si Moldova
de Vlad Strunescu la 24 Ian. 2020
mica uniredecalaje moldovadiscrepante moldovaeconomie moldova

In urma cu 161 de ani, romanii din Moldova si Tara Romaneasca alegeau sa se uneasca, cu gandul la un stat unitar, cu drepturi si avantaje egale pentru toti locuitorii. Anii au trecut si, dincolo de politica, de unirea administrativa si de legaturile sociale, din punct de vedere economic, al investitiilor regionale si al infrastructurii, unirea a intarziat sa apara.

Nici dupa 161 de ani, nu avem macar un drum fezabil care sa lege cele doua provincii, iar caile feroviare se destrama pe zi ce trece, arata o analiza a companiei de consultanta Frames. Din punct de vedere economic, cele doua foste principate sunt mai separate ca oricand, spun analistii.

Citeste si: Noi facem miliardarii
 
Tara Romaneasca, in principal Bucurestiul si judetul Ilfov, se afla la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, in timp ce Moldova a ajuns polul saraciei din Uniunea Europeana. Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), regiunea Bucuresti-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adica aproape un sfert din PIB national, cifrat la 1.040 de miliarde de lei.
 
La polul opus, cele cinci judete din Regiunea de Nord-Est (Bacau, Botosani, Iasi, Suceava si Neamt), luate in calcul in analiza Frames, au realizat, impreuna, nici jumatate din aceasta suma, adica 107,1 miliarde de lei.
 
Nici in acest an, nu se intrevede o imbunatatire a situatiei. CNP estimeaza ca Regiunea Bucuresti-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, in timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 miliarde de lei.
 
"Estimarile indica o adancire a discrepantelor economice la nivel regional, in anii urmatori, iar datele din Buzau, Vrancea, Galati, Braila, Ialomita, Dambovita, Arges si celelalte judete din Tara Romaneasca, confirma aceasta tendinta. Perspectivele PIB la nivel regional indica un avans de 83,8 miliarde de lei pentru zona capitalei, pana in 2023, si de numai 39,3 miliarde de lei pentru cele cinci judete din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est’’, arata analiza Frames.
 
Cum s-a ajuns in aceasta situatie? "Moldova n-a reprezentat, niciodata in istoria recenta, o prioritate reala pentru guvernantii de la Bucuresti. Nici lobby-ul local nu a functionat, politicienii si administratorii din judetele Moldovei nereusind sa impuna niciun proiect major de dezvoltare care sa permita atragerea investitorilor, cresterea nivelului de trai.
 
Dincolo de perioada comunista, cand discrepantele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare fortata, dupa Revolutie, Moldova a ramas in urma la capitolul investitii in infrastructura si a intarziat sa ofere oportunitatile de business care sa atraga investitori", potrivit lui Adrian Negrescu, managerul Frames.
 
Dupa ce, in anii '90, judetele Moldovei devenisera polul lohn-ului romanesc, treptat, aceste business-uri s-au inchis, iar forta de munca a inceput sa emigreze masiv spre Occident si in zonele mai bogate din tara, precum Bucurestiul.
 
La polul opus, Tara Romaneasca, regiune in care Bucuresti-Ilfov reprezinta principalul pol de atractie pentru investitori, a beneficiat de investitii, de politici publice, de facilitati care au adus o crestere economica substantiala, care au atras ca un magnet forta de munca, inclusiv din Moldova.
 
Asa s-a ajuns ca, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei, regiunea Bucuresti-Ifov sa atraga investitii straine directe de 49,2 miliarde de euro, la nivelul anului 2018, iar judetele din Nord-Estul tarii de numai 1,92 miliarde de euro. Dincolo de aportul la PIB, de situatia investitiilor, de lipsa infrastructurii, nici in plan social, idealurile Unirii nu au devenit realitate. Salariile, principalul indicator al prosperitatii populatiei, au evoluat diferit in cele doua regiuni.
 
In Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 pana in prezent, cu numai 1.300 de lei, la 2.516 lei, in timp ce, in Bucuresti, venitul mediu net a ajuns, anul trecut, la 3.946 lei, in crestere cu 1.555 lei.
 
Potrivit Frames, in toti acesti ani, mai ales dupa Revolutie, moldovenii au castigat mai putin decat muntenii, iar acest lucru s-a transpus intr-o degradare semnificativa a nivelului de trai, in toate sectoarele, de la sanatate la educatie si cultura.
 
Singurul judet care se apropie de situatia din capitala, prin prisma salariilor, este Iasiul care, pe fondul evolutiei economice pozitive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3.096 de lei. in 2019, cu un avans aproape identic in cifre reale cu Bucurestiul.
 
La nivel national, in Bucuresti. se castiga, de altfel, cele mai mari salarii, judetele Moldovei aflandu-se pe locurile 4 (Iasi - 3.096 lei), 12 Bacau (2.778 lei), 23 Botosani (2.617 lei), 28 Neamt (2.546 lei), 31 Vaslui (2.516 lei).
 
"Situatia oarecum prospera din Bucuresti-Ilfov este, pe de alta parte, una singulara in fostul principat Tara Romaneasca. Si aici, discrepantele intre locuitorii din capitala si din celelalte judete din regiune s-au accentuat, saracia fiind la ordinea zilei in majoritatea judetelor din Baragan si Oltenia", arata analiza Frames.
 

Apetitul pentru business este in scadere in Moldova

Lipsa infrastructurii si scaderea puternica a fortei de munca in Moldova s-au tradus, in ultimii ani, si intr-un recul semnificativ in privinta apetitului pentru business, comparativ situatia din Tara Romaneasca.
 
Daca, in 2008, in cele cinci judete din Regiunea de Nord-Est, se infiintau 15.363 de firme si PFA, in 2019, abia daca au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comertului, erau inregistrate 101.122 de societati active in Moldova, fata de 220.625 cate erau in Bucuresti.

Radiografia business-ului din cele doua regiuni arata un nivel aproape dublu de firme in Tara Romaneasca fata de Moldova si un numar net superior al firmelor inchise in Moldova, raportat la numarul de locuitori, semn al lipsei capitalului investitional si al scaderii apetitului pentru business.
 

Romania merge cu trei viteze

Situatia din Moldova nu este una unica la nivel national. Cu exceptia unor poli de crestere economica, concentrati in jurul oraselor mari, precum Bucuresti, Cluj, Timisoara, Brasov si Sibiu, restul judetelor se zbat, de asemenea, in saracie.
 
Conform analizei, dincolo de cresterea economica din statistici, Romania a ajuns, din punct de vedere economic, o tara cu trei viteze. Orasele mari au atras, in ultimii ani, cei mai multi investitori si forta de munca, oferind o performanta economica semnificativa.

In plan secund, judetele care graviteaza in jurul acestor poli de crestere economica, au beneficiat, intr-o oarecare masura, de o crestere economica pe orizontala, devenind zone de suport-logistic si productie pentru marile aglomeratii urbane. In cel de-al treilea val, se afla judete precum Vaslui, Tulcea, Mehedinti, Harghita, Covasna, Teleorman, Olt, care au inregistrat un exod al fortei de munca, cu consecinte directe in dinamica business-ului local. Fara investitori, fara infrastructura, aceste regiuni s-au adancit in saracie, devenind dependente de banii romanilor plecati in Occident.
 
Actuala situatie economico-sociala risca sa se agraveze. "Precum un bulgare de zapada, problemele precum cele legate de infrastructura, salarizare, lipsa fortei de munca, scaderea natalitatii se vor acumula si se vor accentua, fenomenul enclavizarii economice a Romaniei riscand sa se adanceasca si mai mult", arata analiza Frames.
 
Iesirea din aceasta bucla economica negativa poate fi realizata, potrivit expertilor, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regionala, printr-o reforma administrativa si prin directionarea fluxurilor investitionale catre zonele defavorizate, cu acordarea de facilitati fiscale.
 
"Avem prea multe judete, o birocratie mult prea accentuata, avem nevoie de redesenarea hartii Romaniei pe zone de dezvoltare economica, cu manageri si proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructura si vointa politica. Romania este, din pacate, de prea multi ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de munca, la bunastarea locuitorilor", a declarat Negrescu.

Citeste si: Economia nu arata bine. Intrebarea e CINE E DE VINA. PSD sau PNL
 
Analiza firmei de consultanta a fost  realizata pe baza datelor publice de la Comisia Nationala de Prognoza, Institutul National de Statistica si Registrul Comertului pentru perioada 2008-2019, cu accent pe judetele din Regiunea Nord-Est si Bucuresti-Ilfov.
Jurnalist Manager.ro

Ultimele NOUTATI

Eugen Radulescu, BNR: Mediul economic post-pandemie este incert
Economie

Eugen Radulescu, BNR: Mediul economic post-pandemie este incert

Eugen Radulescu, director al Directiei de Stabilitate din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, a transmis la sfarsitul acestei saptamani un semnal de alarma cu privire la situatia in care se va...
today30 Oct. 2020
7 metode de a scapa de gandacii din casa
Casa si gradina

7 metode de a scapa de gandacii din casa

Gandacii sunt de nesuportat in casa, de aceea trebuie sa scapi de ei cat mai repede posibil. Aparitia lor in locuinta nu este legata strict de o curatenie precara, gandacii migreaza in apartamente din...
today30 Oct. 2020
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2020
Newsletter zilnic GRATUIT
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Adauga comentariu

Partenerii nostri

Te-ar putea interesa si

3 locuri de vizitat in Bucuresti pentru iubitorii de carti
Companii

3 locuri de vizitat in Bucuresti pentru iubitorii de carti

today30 Oct. 2020
COVID-19 Sounds: Aplicatie de telefonie mobila care detecteaza infectia cu noul coronavirus
Sanatate

COVID-19 Sounds: Aplicatie de telefonie mobila care detecteaza infectia cu noul coronavirus

today30 Oct. 2020
Ziua si recordurile sumbre: inca 6.546 de cazuri de COVID-19 si 917 pacienti internati la ATI
Ultimele stiri economice

Ziua si recordurile sumbre: inca 6.546 de cazuri de COVID-19 si 917 pacienti internati la ATI

today30 Oct. 2020
Tataru:
Sanatate

Tataru: "Am ramas datori societatii si tinerilor de la Colectiv cu urgentarea masurilor pentru tratarea optima a pacientilor cu arsuri grave in Romania"

today30 Oct. 2020
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2020"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
x