de Magda Florea
la 23 Nov. 2018
Romania a inregistrat cel mai semnificativ avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o crestere a PIB de 1,9% in trimestrul trei din 2018, comparativ cu precedentele trei luni.
Daca in luna aprilie FMI estima ca, in 2018, Malta si Romania vor inregistra in acest an cea mai mare crestere economica din Europa, de 5,7% si, respectiv, 5,1%, in raportul publicat pe 9 octombrie FMI si-a revizuit, in jos, prognozele referitoare la avansul economiei romanesti pana la 4% in 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai putin decat estima in primavara, preconizand ca in 2019 Romania urmeaza sa inregistreze o crestere economica de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai putin decat estima in aprilie.
"Economia Romaniei a inregistrat o crestere robusta de 6,9% in 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale si a cererii externe solide. Cresterea ar urma sa incetineasca pana la 4% in 2018 si sa continue sa se diminueze pana la 3,4% in 2019, pe masura ce stimulentele se vor modera”, se arata in raportul „World Economic Outlook” publicat in octombrie.
Analistii se asteapta ca in urmatoarele trimestre zona euro sa inregistreze o crestere anuala de aproximativ 2%, dar este putin probabil ca pe ansamblul acestui an avansul PIB-ului sa ajunga la nivelul de anul trecut, de 2,5%.
Economia este prospera pe hartie, dar inghititia de inflatie in realitate
Chiar daca oficial economia tarii duduie, nivelul de trai al oamenilor bate pasul pe loc. Tara noastra reuseste, pe langa cresterea economica record, sa aiba si o inflatie la acelasi nivel. Romania a inregistrat in septembrie, cea mai mare inflatie anuala din UE pentru a opta luna consecutiv, cu un avans al preturilor de consum de 4,7%, arata datele Oficiului European de Statistica (Eurostat).
Rata anuala a inflatiei in Uniunea Europeana (UE) s-a situat la 2,2% in septembrie, stabila comparativ cu luna precedenta, in timp ce in zona euro inflatia a urcat pana la 2,1% de la 2% in august. In randul statelor membre UE, cele mai mari rate anuale ale inflatiei au fost inregistrate in Romania (4,7%), Ungaria (3,7%) si Bulgaria (3,6%), iar cele mai scazute in Danemarca (0,5%), Grecia (1,1%) si Irlanda (1,2%).
Acestea fiind spuse, romanii nu traiesc mai bine ca urmare a cresterii economice, si nici datorita majorarii salariului minim. Veniturile suplimentare sunt inghitite de inflatie ca de o gaura neagra. Facturile au crescut considerabil, la fel si preturile la alimentele de baza si servicii. In aceste conditii, o crestere economica pe hartie nu ajuta cetatenii cu nimic, iar acest lucru este atestat de studii la nivel european.
Intr-un clasament al UE din 2016 si din 2017 Romania s-a plasat pe penultimul loc din punct de vedere al bunastarii economice
"Romania imparte 169 miliarde de euro la 19,5 milioane locuitori (sau la cati vor fi ramas in tara dupa exodul masiv al fortei de munca) la nivelul anului 2016, in timp ce Irlanda imparte 275 miliarde euro la 4,6 milioane locuitori. La fel, in 2017, Romania imparte 188 miliarde de euro la 19,5 milioane locuitori, in timp ce Irlanda imparte 296 miliarde euro la 4,6 milioane locuitori", dupa cum arata analiza bancii centrale.
Analizand structura veniturilor si cheltuielilor pe gospodarii si pe persoane in primul semestru din 2018 se remarca o diferenta de numai 556 lei, respectiv 557 de lei. Mai exact veniturile medii lunare pe gospodarii au fost de 3.873 de lei, iar cele pe persoana de 1.483 de lei. La nivelul cheltuielilor medii lunare pe gospodarii nivelul acestora a fost de 3.317 lei, iar pe persoana de 926 de lei.
In privinta structurii veniturilor se constata ca un procent de 64,6% din total venituri provin din salarii, 20% din prestatii sociale, iar 9,5% sunt venituri in natura. Veniturile din agricultura sunt de 1,5%, in timp ce alte 1,8% din venituri provin din activitati neagricole independente.
In cosul de cheltuieli cea mai mare pondere o detin cheltuielile de consum cu 72%, in timp ce cheltuielile cu plata impozitelor si contributiilor catre stat sunt de 29,19%. In aceste conditii, cheltuielile pentru productie sau alte investitii au niste procente foarte mici, de 3,4%, respectiv 0,3%.
Cheltuielile de consum care ocupa cea mai mare pondere din total cheltuieli sunt compuse in principal de produsele agroalimentare si bauturi nealcolice, in procent de 34,3%. Facturile la gaze, apa lumina sau intretinerea locuintei reprezinta alti 19%.
Plata transportului reprezinta 7% din total cheltuieli de consum, iar bauturile alcoolice si tutunul 8%. Cele mai mici cheltuieli de consum sunt cele legate de educatie, de numai 0,4% si investitii de 0,3%. Cheltuielile legate de sanatate sunt la acelasi nivel cu cele legate de plata telefoanelor mobile, ambele reprezinta cate 5% din total cheltuieli de consum.
Citeste si: Curtea de Apel Bucuresti decide anularea hotararilor de infiintare a celor 22 de companii municipale
Sursa foto: pexels.com
Comentarii