Romanii sunt mai educati financiar, dar multi platesc si azi credite luate in 2008, cand economia duduia: unii au ramas si cu credite luate cu buletinul
csalbcredit cu buletinul
Piata bancara romaneasca a evoluat, de la momentele in care se dadeau credite doar cu buletinul, pana la criza de proportii din 2008, iar odata cu ea a evoluat pozitiv si comportamentul consumatorilor.
In ultimii ani, oamenii dau dovada de mai multa intelegere a conceptelor de educatie financiara. Suntem departe de perfectiune, dar se simte o evolutie.
Astazi, si numarul litigiilor dintre banci si consumatori a scazut, ambii jucatori preferand acum varianta concilierii, prin intermediul Centrului de Solutionare Alternativa a Litigiilor din domeniul Bancar (
CSALB).
"Efectele anilor de euforie 2006-2008 sunt resimtite si astazi"
"Efectele anilor de euforie 2006-2008 sunt resimtite si astazi. Creditele care au fost acordate cand economia duduia, si care au creat probleme ulterior, au avut doua cauze principale: lipsa de experienta a populatiei cu produsele si serviciile bancare (diferita de educatia financiara) si dorinta bancilor de a se dezvolta si a castiga o cota de piata cat mai mare, proportionala cu apetitul de creditare de atunci. Acea perioada a fost marcata de creditul cu buletinul, in care nu verifica nimeni daca debitorul are macar venituri cu care sa ramburseze imprumutul. Totul a fost accentuat de lipsa de previziune a tuturor fata de evolutia CHF sau felul in care cardurile de credit ajungeau in cutia postala, dupa ce oamenii luau imprumuturile doar pe baza unui act de identitate. Este adevarat ca bancile ar fi avut posibilitatea, cu informatiile pe care le aveau la dispozitie, sa fie un pic mai diligente.
A urmat apoi criza financiara din 2009-2010 care a fost exploatata populist, iar vina exclusiva a problemelor cu care se confrunta populatia a fost atribuita bancilor. De fapt, nu despre vina vorbim, ci despre o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci.
Intre 2015-2016 aveam, pe de o parte, zeci de mii de procese in instanta intre consumatori si banci, iar pe de alta parte Banca Nationala a Romaniei se implica in infiintarea CSALB si in promovarea unei viziuni diferite pentru statu-quo-ul de atunci: negocierea si compromisul intr-o perioada de conflict maxim, lucruri care pareau cel putin exotice. In primii trei ani de la infiintare, CSALB a trebuit sa castige atat increderea consumatorilor care se considerau nedreptatiti de banci, cat si a bancilor care erau sceptice ca o noua forma de mediere chiar va functiona.
In timp ce in cadrul CSALB negocierile se purtau caz cu caz, instantele erau asaltate de procese colective. Noi am spus acest lucru mereu: fiecare caz este unic si trebuie tratat ca atare, nu pot functiona masurile administrative pentru toti, in acelasi fel. Avem imprumuturi cu conditii de rambursare diferite, vietile noastre sunt diferite si castigam diferit. De aceea, fiecare problema trebuie discutata si negociata individual. CSALB propunea acest tip de dialog intr-un moment incarcat de tensiune.
De aceea, la inceput consumatorii abordau concilierea cu o atitudine razboinica si cautau pedepsirea bancilor pentru ce li se intampla. In momentul acesta vin sa negocieze cu bancile ca sa-si continue relatia contractuala in conditii mai bune, adaptate situatiei lor. Principalul castig este ca o parte dintre institutiile financiar-bancare au inteles cum sa reactioneze atunci cand clientii lor au o nevoie. Bancile si-au personalizat relatia cu consumatorii, iar abordarea de tip personal banking prinde tot mai mult.
Dupa opt ani (n.n. in care au avut loc peste 4.200 de negocieri intre consumatori si banci, incheiate cu impacarea partilor in 90% dintre cazuri), rolul CSALB este determinant in rezolvarea conflictului dintre cele doua parti. Totodata, peste 500 de procese in instanta s-au rezolvat amiabil in cadrul Centrului", explica Alexandru Paunescu (directorul juridic al BNR, Presedintele Colegiului CSALB).
Foto: unsplash.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
