BNR a pastrat dobanda de politica monetara la 1,25% pe an
dobanda bnrdobanda politica monetaranivel rmorezerve minime obligatorii
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la 1,25% pe an; mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 1,75% pe an; pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei a crescut, in ianuarie 2021, la 2,99%, de la 2,06%, in decembrie 2020, si la 3,16%, in februarie, mult peste nivelul anticipat anterior, sub impactul tranzitoriu al liberalizarii pietei energiei electrice pentru consumatorii casnici si ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorarii cotatiei petrolului.
Acestea au fost doar in mica masura contrabalansate de influentele de sens opus venite de pe segmentele LFO si produse din tutun, precum si din decelerarea inflatiei de baza.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa descreasca lent in acest interval, coborand in ianuarie si ramanand in februarie la 3,1%, de la 3,3%, in decembrie 2020, in principal pe seama efectelor de baza dezinflationiste asociate evolutiei preturilor unor produse alimentare procesate, precum si pe fondul influentelor modeste ale deficitului de cerere agregata.
Conform BNR, dinamica componentei mai poarta inca amprenta presiunilor inflationiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectand si asteptarile inflationiste asociate, alaturi de influente venite din dinamizarea consumului pe anumite segmente, dar si din perturbari pe partea ofertei si din costuri asociate pandemiei si masurilor de prevenire a raspandirii infectiei cu coronavirus.
Rata medie anuala a inflatiei IPC, in februarie, a ramas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6%, in timp ce rata medie anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum a continuat sa scada pana la 2,1%, de la 2,3%, in decembrie.
Redresare economica bazata pe cererea interna
Potrivit datelor statistice recente, activitatea economica a continuat sa se redreseze intr-un ritm deosebit de alert in trimestrul IV 2020 - superior celui previzionat si doar usor incetinit in raport cu intervalul precedent -, reducandu-si declinul in termeni anuali la -1,4%, de la -5,6%, in trimestrul III, in conditiile unei cresteri trimestriale de 4,8%, dupa majorarea cu 5,6% din trimestrul anterior.
Evolutia face probabila restrangerea mult peste asteptari a deficitului de cerere agregata la finele anului 2020, implicand modificarea substantiala a perspectivei pe termen scurt si mediu a pozitiei ciclice a economiei. in acelasi timp, contractia economica din anul 2020 s-a limitat la -3,9%, iar in absenta efectului specific al agriculturii - datorat conditiilor meteorologice nefavorabile -, aceasta ar fi fost de -3,3%, printre cele mai mici din Europa.
Redresarea s-a datorat in totalitate cererii interne. Alaturi de variatia stocurilor – al carei impact expansionist l-a compensat in buna masura pe cel puternic contractionist din trimestrul precedent –, un rol insemnat in impulsionarea absorbtiei interne l-a avut formarea bruta de capital fix.
Aceasta si-a accelerat considerabil cresterea in termeni anuali, pe fondul dinamizarii puternice a constructiilor noi, inclusiv cu aportul investitiilor publice si al programelor guvernamentale. in acelasi timp, consumul privat si-a marit doar marginal dinamica anuala negativa, in conditiile in care reaccentuarea contractiei cumpararilor populatiei - in principal pe seama comprimarii serviciilor, in contextul reacutizarii pandemiei -, a fost contrabalansata aproape integral, ca impact, de cresterea altor subcomponente, dupa scaderea considerabila consemnata de acestea in trimestrul III.
Exportul net si-a cvasi-dublat insa aportul negativ la dinamica anuala a PIB, pe fondul cresterii usor mai vizibile a dinamicii importurilor in raport cu cea a exporturilor de bunuri si servicii, antrenand si o reamplificare a deficitului balantei comerciale fata de aceeasi perioada a anului trecut. in aceste conditii, dar si ca urmare accentuarii deteriorarii balantei veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent si-a marit avansul in termeni anuali, in pofida cresterii intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.
Conditiile de pe piata financiara au continuat sa se amelioreze ulterior reducerii ratei dobanzii de politica monetara din luna ianuarie 2021, resimtind insa mai tarziu influente venite din amplificarea volatilitatii pe piata financiara internationala – pe fondul asteptarilor inflationiste si al temerilor investitorilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed –, alaturi de cele decurgand din recentele evolutii macroeconomice interne mult peste asteptari relevate de datele statistice.
Astfel, principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au prelungit mersul pronuntat descendent pana spre finele lunii ianuarie, iar apoi s-au stabilizat usor deasupra ratei dobanzii de politica monetara, pentru ca in primele zile din martie sa cunoasca o vizibila ajustare ascendenta, in contextul inaspririi conditiilor lichiditatii. La randul lor, randamentele titlurilor de stat in lei au inregistrat noi scaderi consistente in ianuarie - pana la un nou minim istoric in cazul maturitatii de 10 ani -, care s-au corectat insa partial sau integral in a doua parte a lunii februarie. Ratele dobanzilor la principalele categorii de credite noi ale clientilor nebancari au continuat, la randul lor, sa descreasca in intervalul decembrie 2020 - ianuarie 2021, ori s-au consolidat la valorile joase atinse anterior.
Totodata, cursul de schimb leu/euro si-a pastrat relativa stabilitate pana la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferentialului ratelor dobanzilor, pentru ca ulterior sa consemneze o usoara ajustare ascendenta, mai modesta decat cele evidentiate in regiune.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a accentuat ascensiunea in luna decembrie 2020, pana la 5,5%, de la 4,6%, in noiembrie, in conditiile cresterii la un maxim istoric a fluxului de credite in moneda nationala, iar in ianuarie 2021 s-a diminuat usor, la 5,1%. Componenta in lei a continuat sa si accelereze cresterea in ambele luni, pana la 8,8%, in ianuarie 2021, de la 8% in noiembrie 2020, in contextul redresarii activitatii economice, precum si ca efect al programelor guvernamentale si trendului descendent al ratelor dobanzilor, ponderea sa in total urcand, astfel, in ianuarie la 69,6% (recordul perioadei post-ianuarie 1996).
In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia martie 2021, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Noul scenariu releva o modificare a perspectivei inflatiei in raport cu proiectia precedenta, in conditiile in care traiectoria actualizata a ratei anuale prognozate a inflatiei este revizuita semnificativ in sens ascendent pe termen scurt si intr-o mai mica masura pe ultimul segment al orizontului proiectiei.
Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa creasca treptat pe parcursul anului 2021 pana in proximitatea limitei de sus a intervalului tintei, sub impactul socurilor pe partea ofertei, pentru ca dupa o ampla corectie descendenta in debutul anului viitor, sa urce din nou si sa ramana usor deasupra punctului central al tintei, pe fondul redeschiderii mai devreme a deviatiei pozitive a PIB si al cresterii ulterioare lente a acesteia.
Pandemia ramane risc de incertitudine
Incertitudini si riscuri mari la adresa noii perspective decurg insa din mersul pandemiei si al masurilor restrictive asociate – in conditiile extinderii celui de-al treilea val pandemic inclusiv pe plan intern –, precum si din dinamica vaccinarii la scara mondiala, dar mai ales la nivelul UE.
Alte surse majore de incertitudini si riscuri sunt conduita politicii fiscale, in contextul consolidarii bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, alaturi de absorbtia fondurilor europene alocate Romaniei, dar si evolutiile de pe piata muncii, sub influenta situatiei sanitare si a masurilor de sprijin guvernamental.
Relevante sunt, insa, si tendintele sincronizate de crestere a cotatiilor multor materii prime, precum si amplificarea recenta a volatilitatii pe piata financiara internationala, insotita de cresterea generalizata a randamentelor obligatiunilor guvernamentale, pe fondul asteptarilor inflationiste ale investitorilor si al temerilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed.
Astfel, in sedinta de astazi, 15 martie 2021, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25% pe an; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 1,75% pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu corespunzator tintei stationare de inflatie de 2,5% ±1%, intr o maniera de natura sa sustina redresarea activitatii economice in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare.
Noul Raport trimestrial asupra inflatiei va fi publicat pe 16 martie 2021, la ora 14.00. Minuta deliberarilor privind adoptarea deciziei de politica monetara in cadrul sedintei de astazi va fi publicata pe website-ul BNR pe 25 martie 2021, la ora 15.00.
Consiliul de administratie al BNR a aprobat calendarul sedintelor CA al BNR pe probleme de politica monetara. Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 12 mai 2021.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
