Efectul de baza din portofele
crestere pibpib romaniabunastare romaniaeconomie romania
O echipa de autori ai Bancii Nationale a Romaniei a realizat si a lansat, recent, lucrarea "Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei romanesti, 1918-2018".
Cu ocazia prezentarii volumului, viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, a atras atentia asupra unor date foarte importante.
Astfel, in suta de ani de la Marea Unire, PIB pe cap de locuitor al tarii noastre a crescut, nu cu 26%, ci cu nu mai putin de… 2.562%, iar, in comparatie cu anul 1989, in 2018, PIB pe cap de locuitor este dublu.
In ultima suta de ani, cele mai lungi perioade de crestere economica ale Romaniei au fost intre 1920-1926; 1959-1973; 2000-2008 si din 2011 pana in prezent, iar cele mai lungi recesiuni au fost intre 1944-1946; 1988-1992 si 1997-1999.
Ieri, doamna premier spunea ca "datele statistice publicate recent de Institutul National de Statistica si Eurostat confirma faptul ca economia romaneasca continua (cacofonia ii apartine premierului - n.r.) sa aiba performante.
In trimestrul III al acestui an, cresterea economica s-a accelerat semnificativ cu 1,9% fata de al doilea trimestru din anul 2018, fiind cea mai ridicata crestere trimestriala din acest an.
Mai mult, Romania a avut a doua cea mai mare crestere economica trimestriala din Uniunea Europeana, in trimestrul III din 2018.
In primele 9 luni ale acestui an, s-a inregistrat in Romania un PIB suplimentar in valoare de 64 miliarde lei, fata de 62,8 miliarde lei, in aceeasi perioada a anului 2017, si doar 36,1 miliarde lei in primele 9 luni din anul 2016".
Fara indoiala ca, in veacul de sinceritate (foarte inspirat numit asa) si in anii de dupa 1989, nivelul de trai al romanilor a crescut.
Insa, cei care au prins Al doilea razboi mondial apreciaza cresterea intr-un fel, cei care au prins (si) regimul comunist o vad altcumva, in timp ce tinerii nascuti in 1989 o privesc diferit, iar cine s-a nascut in zodia abundentei/consumului nici nu concepe ca bunicii si parintii lui s-au hranit "pe cartela".
In lumea statelor estice care se lauda cu cresteri economice importante, populatia se intreaba, pe buna dreptate, de ce nu se simte mai abitir sporul asta in portofele.
Printre tarile cu mare avant economic, se numara si a noastra. Dincolo de portofelele cui lucreaza la stat si ale cui lucreaza la privat, dincolo de domeniile foarte cautate pe piata muncii si de cele in care fluiera vantul salariului minim, de ce nu (re)simtim toti o imbunatatire substantiala?
"De ce nu se reflecta cresterea economica in buzunarul cetateanului de rand?" - cum suna intrebarea cliseu.
Cum sa explici cuiva ca tara sa inregistreaza "a doua cea mai mare crestere economica trimestriala din Uniunea Europeana, in trimestrul III din 2018", dar el abia se ajunge cu banii.
Luam o situatie in care cei care se intreaba asta muncesc cu buna credinta si nu si-au scos prea mult sau deloc picioarele de sub propria plapuma. Raspunsul este ca laudata crestere economica de la noi este procentuala, nu este cea mai mare crestere economica in valoare.
Intervine asa-numitul efect de baza, adica la ce anume, la ce baza, raportezi cifric si temporal ceva. Deci, Romania poa' sa aiba, ani la randul, cea mai mare crestere economica din UE, daca se raporteaza la o baza (de calcul) mica.
In acelasi timp, daca Germania, Marea Britanie, Franta obtin cresteri de, sa zicem, un procent, daca se raporteaza la un PIB de peste 2.000 de miliarde de dolari (!), atunci, si cresterea in valoare este uriasa.
In 2017, PIB al SUA s-a apropiat de... 20.000 de miliarde de dolari, adica aproape 20 de trilioane, cel al Chinei de 12.300 de miliarde, al Japoniei de 4.900 de miliarde, al Germaniei de 3.700 de miliarde, al Frantei de 2.600 de miliarde.
Anul trecut, PIB al Romaniei a insumat 212 miliarde de dolari.
Prin urmare, o crestere de 4-5% raportata la 212 miliarde, face numai 10,6 miliarde, in timp ce o crestere de 0,5% sau 1% raportata la mai multe mii de miliarde va face mult mai mult ca valoare...
Un produs media marca Rentrop&Straton 
