Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, despre ratele romanilor: Bancile au sarit calul
rate la bancadobanzi
In ultima perioada, ratele romanilor la banci, cele care sunt influentate de ROBOR, au crescut considerabil, iar oamenii cauta solutii pentru a face fata platilor din ce in ce mai impovaratoare. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, e de parere ca "bancile au sarit calul si au dus ROBOR-ul peste dobanda-cheie. Au suprareactionat".
Conform sefului Bancii Nationale, "a fost clara tendinta bancilor si a traderilor sa priveasca pesimist viitorul. Poate conditiile de lichiditate au facut ca bancile sa sara calul cu ROBOR-ul".
Aceasta fiind situatia, seful BNR face un apel catre banci, carora le cere sa fie mai atente la semnalele care vin de la banca noastra centrala.
Despre contextul economic la nivel macro si mico, oficialul spune ca inflatia nu e prezenta doar la noi, in Romania, ci este "un fenomen global" si ca, daca Executivul de la Bucuresti n-ar fi intervenit cu anumite masuri, cum ar fi cele de sprijin pentru facturi, rata noastra a inflatiei ar fi fost mult mai mare.
"Daca nu intervenea schema de plafonare am fi avut o inflatie de 20%. In Ungaria, inflatia e mai mica pentru ca si schema de plafonare a fost mai generoasa. Consumul populatiei a evoluat favorabil, ceea ce era de asteptat. Treptat, lumea a constatat ca inflatia ii afecteaza puterea de cumparare, asa ca a intervenit o temperare a cosumului. Credem ca in semestrul II acest lucru se va vedea si mai bine. Se observa o crestere a preferintelor pentru marci proprii si discounteri", a mai explicat Mugur Isarescu, citat de
Profit.ro.
Situatia nu e atat de grava la noi, suntem pe locul al saptelea in Europa la acest capitol si nicio tara nu sta prea bine, tinand cont ca nivelul cel mai redus al inflatiei e de 5%, care nu e deloc mic.
"Cea mai scazuta inflatie din Europa depaseste 5%. Romania e pe locul al 7-lea va nivel al inflatiei. In Romania, inflatia a fost cauzata de energie, utilitati, dar si bunuri alimentare", a mai precizat oficialul.
Economistii avertizeaza ca ratele la banca, cele cu dobanda variabila, desigur, urmeaza sa se scumpeasca si mai mult, in perioada urmatoare, inclusiv pe baza "impulsului" dat de BNR, care a majorat dobanda cheie din nou, vineri, cu 75 de puncte de baza, urcand-o la 5,5% pe an. Bancile comerciale vor tine pasul si vor pipera si mai mult dobanzile.
In acest context, multi romani apeleaza la schimbarea ROBOR-ului cu IRCC, dar tot guvernatorul BNR avertiza, in mai anul acesta, ca aceasta solutie ar putea fi utila si convenabila doar pe termen scurt. Exista riscul ca, odata ce inflatia va intra in regresie (ceea ce se estimeaza a se intampla la inceputul anului viitor), IRCC poate fi mai usturator decat ROBOR.
"S-ar putea ca atunci cand inflatia se duce in jos si dobanzile scad, IRCC sa ramana mai sus decat ROBOR. S-ar putea. Avem doi indicatori, populatia are posibilitatea sa aleaga. Nu se intampla miracole in economie. Niciunul nu este solutia perfecta. Dupa mine, e bine sa ramana si IRCC si ROBOR", spunea atunci seful BNR.
Ratele influentate de IRCC risca sa explodeze. Cat am putea plati in plus, de anul viitor
"Pana acum cei care au luat credite ipotecare/imobiliare nu prea au simtit cresterea dobanzilor, avand in vedere decalajul de calcul al IRCC – 6 luni intarziere – si diferenta fata de ROBOR. De aceea toata lumea vrea sa schimbe indicatorul de referinta, sa treaca de pe ROBOR la IRCC. Dar si IRCC-ul va creste.
De exemplu, pentru cineva care a luat un credit ipotecar de 343.000 de lei, adica echivalentul a 70.000 de euro, in urma cu 1 an, la un IRCC de 1,08%, cat era atunci, plus marja bancii de 2%, adica o dobanda totala de 3,08%, rezulta o rata lunara de plata de 1.833 de lei. Calculul este sumar, folosit doar ca exemplu.
La un venit de 6.110 lei net, rata la banca reprezenta 30% din castigul lunar, adica maximul cat putea acorda o banca conform normelor.
Acum, cand IRCC-ul este 2,56%, plus 2% marja bancii, rezulta o dobanda de 4,56%, ceea ce inseamna o rata lunara de plata de 2.256 lei, adica 37% din castigul lunar. 400 de lei in plus la rata conteaza, dar nu inseamna o presiune.
Din octombrie, cand se va schimba din nou, IRCC-ul va fi 3,9%, plus 2% marja bancii, rezultand o dobanda de 5,9%, si o rata lunara de plata de 2.639 de lei, adica 43% din castigul lunar.
Dintr-o data, in numai 1 an, rata a crescut cu 800 de lei pe luna, deci incepe sa „usture”. Asta daca salariul nu s-a majorat intre timp.
Din ianuarie 2023, IRCC-ul va creste la cel putin 5,2% (un calcul facut pe datele actuale) la care se adauga marja bancii de 2%, rezultand o dobanda de 7,2%. Rata de plata va creste la cel putin 3.010 lei pe luna, reprezentand 50% din castigul lunar", explica
ZF.
Cu toate acestea, peste 10.000 de romani si-au contactat bancile pentru a face trecerea de la IRCC la ROBOR, in timp ce altii se gandesc serios sa-si amane creditele, insa la aceasta optiune chiar trebuie sa se gandeasca, fiindca insusi ministrul Finantelor recomanda sa se ajunga aici doar in ultima instanta.
Odata ratele amante si pastrarea perioadei de rambursare, la finalul perioadei de gratie debitorii vor plati mai mult. Practic, daca iti amani ratele trebuie sa fii pregatit sa achiti catre banca chiar si considerabil mai multi bani, luna de luna, cand vei relua platile. Asta inseamna ca in perioada de gratie trebuie sa te pui pe picioare, sa-ti consolidezi situatia financiara si sa poti face fata unor cheltueili lunare mai mari. Desigur ca e usor sa vorbim despre asta teoretic, practic insa, intr-o perioada atat de instabila, nu avem nici macar garantia ca ne vom pastra actualul loc de munca, cu atat mai putin ca vom gasi unul mai bine platit sau ne vom creste afacerile. Acestea fiind spune, romanii datori la banci trebuie sa-si calculeze foarte bine fiecare miscare si sa priveasca in perspectiva, dincolo de niste mici avantaje de moment.
Foto: pixabay
Un produs media marca Rentrop&Straton 
