La mai mult de un deceniu de la criza financiara, bancile europene inca nu s-au stabilizat, iar viitorul nu arata deloc bine
banca centrala europeanabancicriza financiaracriza economicafinanciarbancar
Cel mai mare administrator de active al lumii lanseaza un avertisment dur: la mai mult de un deceniu de la criza financiara, bancile europene mai au de parcurs o cale lunga, dificila, pana la redresare, scrie Bloomberg.
Philipp Hildebrand (centru), vicepresedintele uriasului fond de investitii BlackRock, crede ca "Europa este in mijlocul unui proces foarte dureros de tranzitiei si ca acest lucru va obliga bancile sa faca modificari importante in modul in care opereaza, in modelele lor de business“.
Fuziunea dintre Deutsche Bank si Commerzbank este doar inceputul acestui proces, insa va rezolva ea oare problemele bancilor europene?
Problemele bancilor europene sunt serioase, dar crearea unui nou gigant nu reprezinta solutia, scrie John Authers, editorialist la Bloomberg.
Pentru a sustine necesitatea fuziunii, economistii Deutsche Bank au realizat o comparatie infricosatoare cu Japonia. Tendintele privind profitabilitatea bancilor europene aduc aminte de Japonia din generatia trecuta.
"O lipsa de profitabilitate a erodat capacitatea bancilor din zona euro de a-si reduce volumul creditelor neperformante mai rapid si a facut dificila cresterea capitalului organic si intarirea bilanturilor. Prin urmare, lipsa de profitabilitate afecteaza productivitatea, cresterea si prosperitatea si in ultima instanta presupune riscuri considerabile pentru contribuabili“, arata David Folkerts-Landau, economist-sef al Deutsche Bank.
Economistul-sef al Deutsche Bank da vina pe Banca Centrala Europeana pentru profitabilitatea redusa a bancilor
Acesta atrage atentia asupra dobanzilor negative din zona euro, cat si reglementarilor mai stricte privind capitalul. O schimbare a politicii monetare si un progres catre o uniune bancara mai stransa ar ajuta, sustine acesta.
Pe termen scurt insa, Deutsche Bank sugereaza ca problema este ca bancile europene sunt prea fragmentate. Ideea este ca ar trebui sa li se permita sa fuzioneze.
Faptul ca institutiile financiare ale regiunii sunt in declin continuu este foarte ingrijorator, si nu numai pentru actionari si detinatori de obligatiuni, scrie Bloomberg. Europa depinde in mare masura de bancile sale pentru crestere economica. Bancile asigura aproximativ trei sferturi din finantarea companiilor si noua zecimi din creditarea gospodariilor. In SUA, companiile se bazeaza pe piesele de capital pentru cea mai mare parte din finantare.
Parte a presiunilor pentru o posibila fuziune Deutsche Bank-Commerzbank a venit din zone ale guvernului german care vor un campion financiar solid care sa ajute la accelerarea cresterii economice a tarii. Dar nu exista o solutie facila, si nu este sigur ca entitatea rezultata ar fi semnificativ mai puternica.
In contextul incetinirii cresterii europene, bancile sunt sub presiune sa se redreseze. In centrul dificultatilor sunt bilanturi fragile si o profitabilitate modesta.
Nicaieri nu este mai vizibila lipsa de incredere a investitorilor in acestea ca in valorizari. Bancile europene au o valoare situata la un sfert din varful atins in 2007. Spre deosebire, bancile americane si-au revenit si pana la inceputul anului 2018 recuperasera aproape toate pierderile postcriza.
Bloomberg: Viitorul arata sumbru
Desi liderii bancilor europene pot face mai mult pentru a solutiona fragilitatea institutiilor lor pentru revigorarea profitabilitatii, acestia sunt prinsi intr-un context de dobanzi scazute si costuri in crestere. In plus, incapacitatea regiunii de a-si atinge obiectivul privind crearea unei piete comune a serviciilor financiare a lasat obstacole care fac ca bancilor sa le fie aproape imposibil sa creasca in afara pietelor locale.
In schimb, interesele nationale au dus la o divizare a Europei. Decizia Marii Britanii de a parasi Uniunea Europeana va ridica noi bariere si va accentua fragmentarea pietelor de capital. Viitorul arata sumbru, scrie Bloomberg.
Dupa criza financiara, Europa si SUA au urmat cai diferite, Europa neobligandu-si industria sa se restructureze din temelii.
"Marea problema a Europei este ca a reactionat foarte lent la crize“, spune Dante Roscini, profesor la Harvard Business School.
De asemenea, din 2014 BCE a mentinut dobanzile scazute, afectand profitabilitatea bancilor. Presedintele BCE Mario Draghi a semnalat ca dobanzile scazute vor fi mentinute.
"Nu se intrevede o atenuare a presiunilor asupra profiturilor bancilor“, spune Peter Hahn de la London Institute of Banking and Finance.
2019 ar putea insemna inceputul unei noi crize financiare. Iata principalele pericole
Analistii economici vad un urias pericol pentru anul 2019 la nivelul economiei globale, care ar putea traversa un nou episod de criza, la fel ca in urma cu un deceniu. Avertismentele vin inca de la inceputul anului.
The New York Times scrie ca teama omenirii de a retrai momentele de cumpana economica, pe care le-a traversat de-a lungul istoriei, in ani precum 1929, 2000 sau 2008, s-a acutizat in ultimele luni.
Actiunile au scazut cu 1,5% in 2018, dupa ce au atins maxime ametitoare la inceputul lunii octombrie. Fondurile de hedging au parte de cel mai prost an de la criza, iar datoriile gospodariilor au atins recent un nou maxim record de 13.500 miliarde de dolari, in crestere cu 837 miliarde de dolari de la varful anterior, care a precedat Marea Recesiune.
Punctul sensibil ar putea veni tot din SUA
La fel ca in 2008, anul ultimei crize financiare prin care a trecut omenirea, vulnerabilitatea ar putea fi provocata tot de Statele Unite. Aici, principalul risc il reprezinta creditele acordate studentilor.
Faptul ca aceste persoane nu garanteaza rambursarea banilor reprezinta un potential factor de pericol ce nu trebuie neglijat.
Aproape 20% dintre creditele respective au deja intarzieri de plata sau sunt in default. Procentul poate urca la 40% pana in 2030, potrivit unui raport al Brookings Institution.
Datoria uriasa a Chinei reprezinta un alt risc
Din 2008 pana in prezent, China s-a dezvoltat extraordinar de mult, investind sume substantiale in construirea de fabrici, orase si aeroporturi. Acesti bani au fost insa imprumutati si acum impovareaza tara.
In timp ce o parte dintre analisti vad investitiile chinezilor ca pe un efort reusit al politicienilor de a crea cetatenilor un climat optim de dezvoltare, altii considera ca datoriile generate de cheltuielile acestea sunt "un film horror".
Totusi, cu totii sunt de acord asupra unui lucru: o eventuala destabilizare a economiei Chinei poate arunca toate statele lumii in haos economic.
Sfarsitul erei banilor ieftini pune de asemenea probleme
De cand Banca Centrala americana a inceput sa tipareasca bani pentru a depasi criza financiara, banii sunt ieftini, iar consumatorii si companiile au acumulat volume uriase de datorii.
Unii analisti considera ca datoriile companiilor ar reprezenta cel mai mare risc. Problema este ca ratele dobanzii au inceput acum sa creasca.
In cazul unei noi instabilitati fiscale, Romania ar fi una dintre tarile cele mai afectate. In anii ce au urmat dupa criza de acum un deceniu sute de mii de firme s-au inchis. Analistii preconizeaza ca un nou cutremur economic ar ruina efectiv intreprinzatorii mici si mijlocii de la noi din tara, care in prezent abia reusesc sa supravietuiasca pe piata din cauza modificarilor legislative lansate de Guvern la inceputul anului.
Majorarea salariului minim fara consultarea IMM-urilor a impovarat mediul de afaceri autohton, la un nivel la care multi anteprenori se gandesc sa isi multe firmele in tari mai permisive din punct de vedere fiscal. Multe IMM-uri iau in calcul sa isi mute sediile in Bulgaria, de exemplu.
Totodata, OUG 114 si, implicit, taxa pe lacomie, a fost aspru criticata de IMM-uri, care anunta scumpiri masive. Este evident ca asistam la o subrezire a potentialului economic al IMM-urilor din Romania, lucru ce ar duce la insolventa si faliment daca contextul european ar fi zdruncinat de o criza financiara in 2019.
Brexitul, o reala amenintare
Si parasirea Blocului comunitar de catre Marea Britanie reprezinta o reala amenintare la stabilitatea economiei mondiale, dat fiind faptul ca este pentru prima data cand un stat paraseste Uniunea Europeana si nu se stiu inca dimensiunile consecintelor negative ale acestei actiuni.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
