Multe firme din Romania ignora masurile de protectie impotriva COVID 19
reguli igienaigiena firmenorme igiena covid19nerespectare norme igienablocaj economie
Multe dintre firmele din Romania ignora sau trateaza superficial pericolul generat de COVID - 19. Astfel, a crescut semnificativ numarul companiilor cu cazuri de imbolnavire, iar pericolul, dincolo de cel sanitar, este ca afacerile sa se blocheze, cu consecinte majore pe lanturile economice, arata o analiza realizata de Frames & Hygienium.
Inmultirea numarului cazurilor de coronavirus din judete precum Prahova, Brasov, Timis si Galati este cauzata de aparitia unor focare de COVID 19 la o serie de companii, cele mai multe din sectorul IMM-urilor.
In unele cazuri, de vina pentru cresterea numarului imbolnavirilor sunt chiar managerii acestor firme, care au ignorat masurile de prevenire.
Potrivit expertilor Frames, in multe firme, in special in zona de IMM-uri, respectarea regulilor de protectie este, din pacate, facultativa.
"Sunt companii unde angajatii nu poarta masti sau le poarta gresit, iar recipientii cu dezinfectanti sunt prezenti doar pentru a preintampina controalele autoritatilor, folosirea lor fiind facultativa.
In spatiile comune, distanta dintre birouri, dintre zonele de lucru, nu a fost marita, iar, la intalnirile dintre angajati sau la cele cu clientii si partenerii, nu sunt purtate masti si nu se respecta distantare sociala. Aceasta este realitatea", afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
Dincolo de faptul ca nu se poarta masti sanitare decat in situatii punctuale, in multe companii, sunt probleme si cu asigurarea masurilor de dezinfectie si protectie a spatiilor in care se desfasoara activitatile economice.
"Exista, din pacate, multe afaceri unde dezinfectantii sunt prezenti doar din prisma respectarii conditiilor legale, fara sa fie folositi dupa un program bine stabilit, in concordanta cu fluxul de lucru. Dincolo de cateva companii mari, din zona multinationalelor, unde exista protocoale bine definite privind coronavirusul, in zona intreprinderilor mici si mijlocii, asigurarea dezinfectantilor este realizata, in multe situatii, doar pe un singur criteriu - pretul cel mai mic", spune Constantin Danciu, director de dezvoltare Grande Gloria Production, compania care produce, in Romania, dezinfectantii Hygienium.
Asa s-a ajuns ca, in magazine, in retail, in general, dar si in companii mari inclusiv din zona de productie si logistica, angajatii sa foloseasca o serie de produse dezinfectante cu o provenienta discutabila.
Potrivit lui Danciu, de la geluri dezinfectante pentru maini la solutii dezinfectante pentru spatiile de lucru, se folosesc solutii empirice, ineficiente din punct de vedere al preintampinarii pericolului de infectare.
Mai mult, au aparut inclusiv produse falsificate, iar, in unele magazine, am intalnit flacoane de produse dezinfectante autorizate de Ministerul Sanatatii umplute cu solutii pe baza de clor sau alcool, fara nicio legatura cu produsul original, a mai spus expertul.
Masuri de protectie, dupa ureche
Dincolo de nerespectarea masurilor de protectie si de prezenta, pe piata, a unor dezinfectanti neautorizati, o mare problema in economia romaneasca, mai ales in sectorul de HORECA, o reprezinta absenta unor reguli clare privind asigurarea protectiei anti-covid.
Potrivit expertilor Frames, dincolo de masurile dispuse de autoritati, nu exista un set de reguli clare, concrete, asumate la nivel institutional, in privinta prevenirii infectiilor cu COVID 19.
"Multe dintre firmele din HORECA actioneaza asa cum pot, in conditiile unei legislatii ambigue. Isi igienizeaza spatiile de lucru, camerele de hotel, terasele etc. fara insa a avea garantia ca masurile implementate sunt de natura sa evite contaminarea cu COVID-19. Aceeasi situatie este prezenta, de exemplu, si in sectorul de retail", potrivit lui Negrescu.
Cand vin in control, autoritatile verifica, in principal, actele societatilor, conditiile generale de igiena si cele specifice, prevazute in legislatie, insa n-au niciun fel de modalitate de control asupra modului in care sunt respectate conditiile sanitare, din prisma pericolului infectarii cu COVID 19.
Potrivit lui Danciu, organele de control nu pot verifica ce se afla in recipientii de dezinfectanti, ce solutii se folosesc si cu ce frecventa, care sunt concentratiile de substante active, cat de eficiente sunt etc. De aceea, este nevoie de o reglementare specifica in acest segment.
Hygienium, impreuna cu o serie de companii de consultanta din sectorul industrial si HORECA, a demarat un proiect de sustinere a mediului de afaceri in scopul asigurarii unor masuri de protectie eficienta.
Trebuie sa gasim numitorul comun, regulile, masurile de protectie, certificarea care sa le ofere clientilor, consumatorilor, garantia ca, de exemplu, se pot caza la un hotel sigur din punct de vedere sanitar, in care sunt implementate masuri eficiente de preintampinare a contaminarii cu COVID, a spus Danciu.
Pericolul COVID 19 in economie
Fara o reglementare concreta si o implementare optima a masurilor de protectie, multe companii risca sa opreasca productia si sa inchida activitatea, situatii care pot duce foarte rapid la insolventa si faliment.
Conform analizei, este de ajuns ca 1-2 angajati sa se contamineze pentru ca intreg personalul sa intre in izolare. Aceasta situatie poate determina inchiderea activitatii, cu consecinte directe in sanatatea financiara a companiei.
Dincolo de efortul Guvernului, care asigura plata partiala a salariilor pentru angajatii afectati, firmele risca sa ajunga rapid in blocaj financiar. Cum peste 80% dintre firmele romanesti sunt slab capitalizate si nu dispun de fonduri pentru situatii de criza, pericolul de contagiune economica este major.
Analiza arata ca dependenta intre companii a crescut, in 2020, astfel ca, daca o firma intra in criza financiara, va trage dupa sine mare parte din furnizori.
In pandemie, se vede cat de nociv este, din aceasta perspectiva, creditul comercial (furnizor). In Romania, volumul creditului furnizor este de trei ori mai mare decat cel al creditului bancar, mai exact 383 de miliarde de lei (credit comercial) fata de 117 miliarde de lei (credit bancar).
Potrivit expertilor, pe fondul crizei economice cauzata de pandemia de coronavirus, termenul mediu de plata al facturilor in Romania a trecut de 120 de zile, fata de 115 zile, in 2019. Nivelul este dublu fata de media europeana si fata de nivelul inregistrat in urma cu 10 ani.
Analiza mai releva ca, dupa perioada de concedii din aceasta vara, in toamna, cand multe companii vor reveni la o activitate normala, cu toti angajatii prezenti la locul de munca, este nevoie mai mult ca oricand de asigurarea unui mediu de lucru sigur, atat prin prisma materialelor folosite (masti si manusi de protectie, dezinfectanti autorizati de Ministerul Sanatatii) cat si a fluxurilor de productie si desfasurare a activitatii (amenajarea spatiilor, distantarea sociala etc.).
Un produs media marca Rentrop&Straton 
