Cat timp vor mai ramane gratuite articolele online?
ey romaniapublishing onlineromania online
Piata editoriala online din Romania este foarte mica. Conform studiului ROADS al IAB Romania, in 2012 ea s-a ridicat la 22,4 milioane euro (EUR), fiind luate in calcul aproape 1.300 de site-uri. Conform unui alt studiu insa, Media FactBook, piata e aproape dubla, 41 milioane EUR.
”Diferenta enorma vine din faptul ca estimarea Media FactBook ia in calcul 2.800 de site-uri, printre care si gigantii Facebook si Google, care nu sunt jucatori de publishing online, ci apartin zonei de interactive media”, sustine Mihaela Matei, Special Projects Communication Officer si Coordonatoarea proiectului Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului romanesc, EY Romania.
Chiar daca am lua o medie a celor doua estimari, 32 milioane EUR, piata romaneasca de publishing online este mica prin comparatie cu alte industrii sau cu piata totala de media (303 mil EUR). Cu toate acestea, fragmentarea si competitia sunt mari, motivul principal fiind barierele mici de intrare in aceasta industrie.
”Cat de agile sunt companiile care activeaza in sector? Cat de rapid adopta best practices de la nivel mondial? Cu ce viteza dezvolta produse noi? Au aplicatii de mobil si tableta performante? Cat de rapid lanseaza variante imbunatatite ale website-urilor deja existente? Utilizeaza big data in proportie de peste 50%, asa cum afirma jucatorii internationali (conform studiului EY - Sustaining digital leadership)?”, se intreaba Matei.
Raspunsurile la toate aceste intrebari nu au fost studiate inca in niciun raport romanesc realizat la nivelul industriei, dar senzatia ca simplu consumator este ca lucrurile se misca incet. Si aici apare problema cea mai mare: lipsa de capitalizare. Investitiile care se fac in sector sunt mici, investitorii sunt putini, alimentand un cerc vicios. Investitii putine denota o competitivitate scazuta si invers. Cu siguranta acest model nu va fi sustenabil pe termen lung.
”Nici la nivel mondial piata de publishing online nu are o situatie roz. Marii publisheri se confrunta cu competitia ascutita a companiilor de interactive media, precum Facebook si Google, care preiau de la an la an din ce in ce mai mult din cota publisherilor, avand volume mult mai mari decat jucatorii individuali de publishing si putere de negociere insutita. Nici acolo, comparativ cu alte segmente, industria nu creste spectaculos: +2% rata anuala compusa de crestere in perioada 2009-2013, fata de +22% in sectorul de interactive media. Doar industria muzicala dintre celelalte segmente ale industriei de media si divertisment a crescut mai lent in aceasta perioada, cu 1%, conform studiului EY - Spotlight on profitable growth”, sustine Matei.
Daca tinem cont de viteza cu care avanseaza noile tehnologii si provocarile digitale, publisherii online nu sunt primii in dezvoltarea de produse noi si adaptarea la transformarile digitale nici la nivel international. Conform unui studiu EY, bazat pe raspunsurile a 550 jucatori din industria de media si divertisment, publisherii nu se afla printre jucatorii cei mai inovatori din punct de vedere digital. Modelele de business, de asemenea, nu evolueaza decat prin reciclarea unor idei mai vechi: accesul pe baza de abonament la continut, native advertising (continut platit de brandurile mari) si intrarea in zona de agregatoare de continut.
”Totusi, aceste modele s-au rafinat foarte mult in ultimii ani, cel putin la nivel international. Modelul paywall de vizualizare a continutului exclusiv pe baza de abonament a evoluat in multe variatiuni pe aceeasi tema: gratuit pe web, contra cost pe mobil, modele hibride, freemium (plata doar pentru continut premium), metered (se pot citi gratuit un anumit numar de articole) etc. Daca pana acum cativa ani doar jucatorii de business isi permiteau un asemenea model (The Wall-Street Journal si Financial Times), conform Press+, numai in Statele Unite sunt acum peste 400 de site-uri cu plata pentru continutul livrat. In 2011, cand The New York Times a adoptat modelul metered paywall, nu putini prevedeau un dezastru, in timp ce acum modelul a devenit un standard al industriei. Daca acum cativa ani modelul era unul absolut exotic, acum devine larg acceptat. Bloomberg Businessweek chiar a declarat anul 2014 ca fiind anul paywall in publishing”, a afirmat Matei.
Modelul ar trebui sa il copieze pe cel din televiziune, unde nimeni nu are pretentia ca accesul la continut sa fie gratuit. De ce ar fi astfel continutul creat online, atata timp cat este de calitate? Cu siguranta ca efortul crearii unui astfel de continut nu poate fi sustinut doar din reclama, in conditiile in care multi advertiseri au orientat sumele mari catre Facebook sau Google.
In Romania, insa, acest model este in continuare unul exotic si sunt doar cativa publisheri care au introdus plata pentru continut premium (Ziarul Financiar si Dilema) sau care se gandesc la aceasta solutie.
”Cu toate acestea, industria are potential. De ce altfel fondatorul Amazon ar fi cumparat, in 2013, pentru 250 milioane USD Washington Post? De asemenea, in 2012, cofondatorul Facebook, Chris Hughes, a cumparat pachetul majoritar de actiuni de la revista The New Republic iar, la tranzactia pentru The Washington Post, se pare ca printre investitorii interesati a fost si fondatorul eBay, Pierre Omidyar, care a ales in final sa inceapa de la zero o investitie in publishing...”, a sustinut Matei.
Concluzionand, in urmatorii ani, daca industria romaneasca va urma natural tendinta mondiala, vom plati si noi pentru accesul la articolele online (mai ales pentru cele calitative). Sa ne uitam doar la compania slovaca Piano Media, care este liderul european in abonamente digitale. Creata in 2010 si lansata intr-o piata mica, aceasta a implementat deja modele de tip paywall pentru 27 de grupuri de media digitale din Germania, Polonia, Slovacia, Spania, si chiar Statele Unite.
Foto:
lenovo.com.