de Magda Florea
la 15 Apr. 2019
Parlamentul European si-a exprimat ingrijorarea cu privire la ultimele schimbari din sistemul judiciar, avertizand ca ar putea pune in pericol separarea puterilor si ar submina lupta impotriva coruptiei. Avertismentul a fost emis in noiembrie anul trecut, iar eurodeputatii vor evalua acum in plen evolutia situatiei din Romania in ultimele luni, potrivit comunicatului institutiei.
Din pacate, pe masura ce saptamanile trec, situatia statului de drept din Romania se inrautateste. Ultima campanie contra candidatului PE la conducerea Parchetului European, Laura Codruta Kovesi, este inacceptabila pentru un stat membru al UE si institutiile europene nu trebuie sa se lase santajate de autoritatile romane, spune PPE, intr-un comunicat de presa.
12 state, pe langa UE, au scris o scrisoare in care denunta modificarile aduse la Codul Penal si slabirea luptei anticoruptie, aminteste Grupul Popularilor Europeni.
Roberta Metsola, din Comisia LIBE, a sintetizat: "In ultimele luni, PE a cerut autoritatilor romane sa respecte valorile europene si statul de drept. PE trebuie sa tina cont de numeroasele cazuri in care statul de drept a fost incalcat in Romania si sa puna presiune pe autoritatile romane".
Astfel, statul de drept din Romania a ajuns pe agenda ultimei sesiuni a Parlamentului European de la Strasbourg, care incepe luni si se incheie joi.
Decizia a fost luata la Conferinta presedintilor, la cererea PPE si va presupune o dezbatere, dar nu si o rezolutie.
De ce a ajuns Romania pe prima pagina a agendei europenilor?
Perceptia asupra regimului politic de la Bucuresti s-a degradat constant in ultimele luni, in contextul intentiilor Guvernului PSD/ALDE de a modifica prin ordonante Legile Justitiei si Codurile Penale, precum si al campaniei de denigrare si lobby, prin care puterea politica a incercat sa o impiedice pe Laura Codruta Kovesi sa ajunga procuror-sef european.
Atat Comisia Europeana, cat si Parlamentul European au avut pozitii publice transante, prin care au solicitat direct guvernului condus de Viorica Dancila sa inceteze actiunile contra statului de drept.
Insa Guvernul Dancila nu a raspuns solicitarilor europenilor intr-un sens pozitiv si constructiv, astfel ca semnalele de alarma impotriva Romaniei au continuat. S-a ajuns atat de departe incat marile familii europene, PSE si ALDE Europa, din care fac parte partidele lui Dragnea si Tariceanu, sa fie pe punctul de a fi excluse si marginalizare.
Situatia din Romania l-a determinat pe liderul Grupului Popularilor Europeni, care este si candidatul PPE la presedintia Comisiei Europene, sa propuna un nou mecanism de sanctiune a tarilor care se abat de la normele statului de drept.
Astfel, Manfred Weber a propus un mecanism nou si independent politic - pe care l-a explicat intr-un interviu acordat Ziare.com - cu sanctiuni serioase - taierea fondurilor europene e una dintre ele - atunci cand un guvern national indeparteaza tara de la drumul democratic.
La mijlocul lunii noiembrie, Parlamentul European a adoptat, la capatul unui an in care autoritatile de la Bucuresti au primit mai multe avertismente internationale sa opreasca modificarile aduse legislatiei din Justitie, o rezolutie extrem de critica privind respectarea statului de drept in Romania. Votul a fost covarsitor: 473 de eurodeputati au votat pentru, 151 impotriva si au fost si 40 de abtineri.
Citeste si: Guvernul vrea un Fond Special pentru autostrazi, cu donatii de la soferii impovarati de taxe
Citeste si: Guvernul vrea un Fond Special pentru autostrazi, cu donatii de la soferii impovarati de taxe
Comentarii