Alegerile europarlamentare amana intrarea Romaniei in Spatiul Schengen

Alegerile pentru functia de Presedinte al Comisiei Europene tind, din ce in ce mai mult, sa se politizeze, dupa ce Martin Schulz, actualul presedinte al Parlamentului European si-a anuntat candidatura pentru postul ocupat acum de Barosso. Schultz are o teorie bazata pe principiul ca noul Presedinte al Comisiei ar trebui sa fie liderul partidului castigator al alegerilor europene, dar parerea social-democratului nu pare a intruni majoritatea.

Si verzii si-au desemnat candidatul in persoana francezului José Bové, iar stanga radicala mizeaza pe grecul Alexis Tsipras, criticul austeritatii si al creditorilor tarii sale. La liberali, in cursa s-au angajat mai multi candidati, printre ei numarandu-se Olli Rehn, comisarul pentru Afaceri Economice si Monetare, sau Guy Verhofstatd, una dintre figurile federaliste ale actualului Parlament.

Partidul Popular European (PPE), al carui grup este cel mai important in Parlamentul actual,  ezita sa pronunte nume pentru a se putea baza in campania electorala pe idei, dar nu este niciun secret ca atat Viviane Reding, Comisarul pentru Justitie cat si Michel Barnier, Comisarul insarcinat cu Piata Interna si Serviciile sunt numele cele mai vehiculate.

Procedura de alegere a presedintelui Comsiei Europene este destul de complicata. Sefii de stat si de guverne, reuniti in cadrul Consiliului European inainteaza propunerile Parlamentului European, care decide. Insa in Consiliul European o mare influenta o are Germania, care prin vocea vechiului si noului cancelar Angela Merkel, sustinuta de presedintele  acestui for, Herman Van Rompuy, se pronunta pentru intaietatea Consiliului in a-l desemna pe succesorul lui Barosso.

Conform statutului sau, Comisia Europeana ar trebui, de fapt, sa serveasca interesului general, deasupra intereselor de partid, dar de-a lungul timpului, comisarii sai au aratat ca au si ei simpatii si antipatii de partid, astfel incat anuntul lui Barosso despre amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen dupa 1 ianuarie 2014 este privit ca parte a unei strategii duse de conservatorii europeni pentru a le oferi sustinatorilor lor cat mai multe motive de a-i vota.

In urma acestui anunt, Romania si Bulgaria vor ajunge la concluzia ca orice efort ar face, intrarea in Spatiul Schengen se realizeaza doar pe interese politice si nu pe baza indeplinirii criteriilor tehnice impuse de Comisia Europeana. Pericolul unor astfel de amanari succesive este ca tarile vizate sa nu-si mai faca niciun fel de calcul si sa nu-si mai cenzureze derapajele. Principiul este simplu: daca tot nu imi dai nimic, de ce ai avea tupeul sa imi ceri ceva?