Raport SAR: Coruptia a devenit mai subtila si profesionala odata cu aderarea la UE
sarraportuniunea europeanacoruptiemitarenta
Coruptia a devenit mai subtila si profesionala odata cu aderarea la UE. Instrumentele legale de combatere ar trebui si ele adaptate in consecinta, sustine Raportul anual al Societatii Academice din Romania (SAR).
Alocarile cu dedicatie par a fi norma in Romania si aici rezida mecanismul principal de coruptie care nu s-a schimbat din 2004. Orientarea pe sectoare in loc de tintirea mecanismului – politic – principal a fost abordarea tuturor strategiilor anticoruptie pana acum. Nu pare a fi functionat.
SAR considera ca abordarile anticoruptie nu pot fi limitate la urmarirea penala, deoarece aceasta s-a dovedit a fi incapabila sa rezolve probleme pe scara atat de larga. Mecanismul de Cooperare si Verificare ar trebui sa continue si amanarea aderarii la Spatiul Schengen a Romaniei si conditionarea de iimbunatatirile cu privire la coruptie este justificata. O strategie de succes ar trebui sa reuneasca monitorizarea de jos in sus a impartialitatii guvernului cu interventia de sus in jos (inclusiv de la Bruxelles).
Uniunea Europeana ar trebui sa combine monitorizarea atenta a pietei romanesti si sa
actioneze imediat cand exista dovezi asupra actorilor privilegiati. Ar trebuie de asemenea sa incurajaze finantarea actorilor de tip watchdog, in special in afara Capitalei, mai ales cand este vorba de fondurile europene.
SAR atentioneaza ca legislatia anticoruptie trebuie sa evolueze pentru a acoperi mai bine tranzactiile complexe, precum cele din energie, care sunt camuflate drept management defectuos, nu doar simpla dare si luare de mita.
Cum toate partidele de guvernare s-au dovedit a nu avea vointa de a schimba regulile jocului, sunt necesari noi jucatori politici sau sistemul va continua sa se reproduca. Acestia au deja un program gata formulat: schimbarea politicilor curente care genereaza lipsa de responsabilitate si coruptie.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana UE a schimbat unele metode de extragere a „rentei”, iar criza a redus volumul de resurse financiare disponibile pentru mita, releva Raportul anual al Societatii Academice Romane.
„Procesele de privatizare si retrocedarile postcomuniste s-au incheiat, mai mult sau mai putin (ramanand cateva companii de stat notabile in sectorul energiei). Retelele de capusare si clientelism create la inceputul perioadei de tranzitie pentru a extrage beneficii au trebuit sa se reorienteze si sa gaseasca noi oportunitati. In plus, implementarea graduala a acquisului comunitar si, in cele din urma, aderarea Romaniei, au limitat tot mai mult posibilitatea de a distribui in mod deschis resurse publice dupa voia unora, asa cum s-a intamplat in anii '90 sau la scurt timp dupa”, arata documentul mentionat.
Raportul SAR noteaza ca debutul brutal al crizei economice globale in 2008-2009 a fortat mediul politico-economic romanesc sa se adapteze rapid la un volum in scadere a resurselor publice disponibile, dupa cativa ani de mentalitate expansionista, cat si la colapsul anumitor canale economice folosite pentru tranzactii ilicite, precum piata imobiliara.