Ce salariu merita presedintele Romaniei?
salariu presedintesalariu iohannispensii specialeimpozitare pensii specialetaiere pensii speciale
Este foarte probabil ca felul in care sunt platiti inaltii si nu atat de inaltii functionari ai statului in timpul activitatii si dupa incheierea acesteia sa ramana o tema de discutie aprinsa mult timp de acum incolo.
Orice incercare de taiere (prin impozitare) a pensiilor speciale se pare ca este sortita esecului. Numai luarea in discutie a unei astfel de masuri aprinde spiritele.
Potrivit Casei Nationale de Pensii Publice, in mai 2020, erau 9.528 de beneficiari de pensii de serviciu, in crestere cu 225, fata de mai 2019.
Cele mai multe persoane, 4.088, beneficiau de Legea 303/2004 privind statutul procurorilor si judecatorilor, in cazul acestora inregistrandu-se si cea mai mare pensie medie: 19.039 lei, din care 17.790 lei de la bugetul de stat, iar diferenta din bugetul asigurarilor sociale de stat.
De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic si consular al Romaniei beneficiau 830 de persoane. Pensia medie era de 5.765 lei, din care 3.307 lei suportati de la bugetul de stat.
De Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania beneficiau 1.426 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.345 lei, din care 7.759 lei suportati din bugetul de stat.
In acelasi timp, pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui numar de 605 persoane, media fiind de 8.147 lei, din care 4.183 de lei cota suportata din bugetul de stat.
Pe fondul celor mai recente propuneri parlamentare de impozitare a sumelor din pensiile speciale (deci, nu a intregului, cum au inteles unii) care depasesc un anumit plafon, au aparut cele mai noi "editii" ale declaratiilor de avere.
Astfel, potrivit Agerpres, in 2019, veniturile salariale ale presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, au crescut la 179.735 de lei, fata de 165.100 de lei, in 2018; 169.646 de lei, in 2017.
Asadar, cel mai inalt functionar public din Romania, a carui alegere presupune milioane de voturi, castiga aproape 15.000 de lei pe luna, 3.100 de euro, la un curs al monedei unice europene de 4,85 de lei. Sigur ca, mai ales pentru cine nu lucreaza la stat sau in domeniul IT, acest salariu este un vis frumos din care-l trezeste la realitate "fluturasul" sau extrasul de cont.
Foarte multi romani imprumuta de la banci sume mult mai mici decat salariul lunar al presedintelui lor. Cu toate acestea, 15.000 de lei este un salariu de presedinte, oricare ar fi el, demn de o tara cum este Romania?
Cum este posibil ca, de exemplu, presedinta-director general al CA al TVR - institutie finantata tot de la bugetul statului - sa aiba un salariu anual de 215.598 de lei, adica peste cel al presedintelui Romaniei?
Oricum ar fi considerat salariul sefului statului - mare, mic - nu de la plafonul de zbor in jos al retributiei prezidentiale, ar fi firesc sa fie remunerati toti cei care-si primesc lefurile din bugetul statului?
Cat despre pensionarii speciali, nimeni nu contesta ca au avut munci stresante si pline de responsabilitati. La stat sau la privat, fiecare meserie si fiecare pozitie are stresul ei, eforturile ei, chichitele si hachitele ei. Dar, nu ar trebui sa fie, cel putin in republica prezidentiala Romania, cea mai solicitanta si mai responsabila pozitie cea de presedinte al tarii, deci si cea mai bine platita?
Ce ar trebui sa primeze este exact principiul contributivitatii. Ai salariu mare pentru ca, in acceptiunea generala (nu numai a ta) ai o munca stresanta, plina de riscuri si de privatiuni? Da! Atunci, si contributia ta la sistemul de pensii de stat sa fie pe masura si, din asta sa-ti primesti pensia. In afara de asta, castigand peste medie, cine-i impiedica pe cei bine platiti sa isi faca pensie privata facultativa, sa investeasca in imobile pe care sa le inchirieze sau in actiuni care sa le aduca dividende?
Cum sa existe pensii mai mari, nu decat cea a presedintelui, ci decat salariul presedintelui in functie? Nu ar trebui ca fiecare salariu din aparatul de stat sa fie stabilit in functie de retributia presedintelui, sa fie aceasta nordul magnetic al lefurilor, iar pensiile sa fie stabilite numai pe principiul contributivitatii?
De ce ar castiga un functionar public mult mai mic in rang, mult mai mult decat functionarul cel mai inalt in rang, presedintele republicii?
Sunt intrebari pe care, dincolo de populism si de firesti interese electorale, nu le exprima, nici macar retoric, nimeni in Parlamentul Romaniei.
In afara de asta, bugetul oricarui stat modern, civilizat, capitalist este alimentat de taxele si de contributiile companiilor, firmelor mijlocii si mici. Nu ar fi logic ca, in vremuri de criza accentuata, globala sau locala, sau numai de scadere a PIB, salariile angajatilor la stat sa fie corelate cu miscarile PIB?
Creste PIB, cresc si salariile. Scade PIB, scad si salariile, cam asa cum se-ntampla in sus-pomenitul sistem privat.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
