Un vis al lui Ceausescu s-ar putea implini pe bani europeni: canalul Dunare-Bucuresti

Un vis al lui Ceausescu s-ar putea implini pe bani europeni: canalul Dunare-Bucuresti canaldunarebucurestiuetransporturi

Comisia Europeana ar putea finanta constructia canalului Dunare-Bucuresti, a anuntat recent ministrul roman de Transporturi, Alexandru Nazare. Declaratia a fost facuta dupa intalnirea pe care oficialul a avut-o cu vicepresedintele Comisiei Europene si comisar european pentru Transport, Siim Kallas.
"In ceea ce priveste proiectul de regulament privind Mecanismul Conectarea Europei, daca acest instrument va fi validat in cadrul Consiliului TTE (Consiliul de Ministri ai Transporturilor, Telecomunicatiilor si Energiei), Comisia a acceptat propunerea Romaniei de a finanta din aceste fonduri constructia Canalului Dunare-Bucuresti, dar si alte proiecte pe care le vom inainta in perioada imediat urmatoare", a declarat ministrul Alexandru Nazare.

El a aratat ca exista un angajament ferm al Comisiei de a oferi Romaniei asistenta tehnica in vederea pregatirii unei liste de proiecte eligibile pentru a creste capacitatea de absorbtie a fondurilor in perspectiva financiara 2014-2020, atat prin discutii la Bucuresti, cat si prin detasarea unor experti romani la Bruxelles.

Cat costa finalizarea proiectului

Valoarea investitiei s-ar ridica la circa 1,5 miliarde euro, iar lucrarile ar putea fi finalizate in patru ani, potrivit unor estimari facute anterior de proiectant. insa valoarea proiectului a variat de la 450 de milioane de euro, la 2,5 miliarde euro, potrivit declaratiilor ministrilor din ultimii ani.

In 2008, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, declara ca valoarea investitiei este de 450 milioane de euro, iar perioada de amortizare este de aproximativ 14 ani. El spunea ca exista trei variante de finantare pentru finalizarea Canalului Dunare-Bucuresti: bugetara, prin fonduri europene de dezvoltare (POS-T) sau prin concesiune.

Acum doi ani, Elena Udrea spunea ca realizarea canalului Dunare-Bucuresti ar trebui sa intre in atributiile Ministerului Dezvoltarii Regionale, acesta putand constitui un obiectiv important in strategia europeana pentru zona Dunarii.

La randul ei, fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu, declara in 2011 ca valoarea estimata a proiectului este de 2,5 miliarde de euro si vizeaza 104 km de infrastructura navigabila, cu 31 de km mai mult decat lungimea proiectata, de 73 de kilometri. Latimea canalului ar urma sa fie de 80 de metri, iar adancime medie de cinci metri.

Ion Iliescu: Reluarea lucrarilor - o aberatie

Fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, este unul dintre cei care se opun finalizarii lucrarilor canalului Dunare-Bucuresti. in vara anului trecut Ion Iliescu scria, pe blogul personal, ca obiectivul reluarii canalului Dunare-Bucuresti, propus la acea vreme de catre premierul Emil Boc investitorilor chinezi, ar fi o aberatie intrucat nu ar fi justificat din punct de vedere practic.

Iliescu sustine ca reluarea lucrarilor la Canalul Dunare-Bucuresti "este o aberatie", iar premierul Boc, nefiind specialist in domeniu, nu pricepe argumentele pro si contra acestui proiect. Ion Iliescu preciza ca acest canal nu mai corespunde astazi la nicio necesitate, in conditiile in care traficul fluvial pe Dunare s-a redus pana aproape de disparitie, iar porturile romanesti practic nu mai exista.

In opinia sa, canalul nu se justifica intrucat intre Bucuresti si Giurgiu, Oltenita sau Calarasi traficul fluvial va fi zero, aceste localitati fiind conectate de Capitala atat pe cale ferata, cat si pe sosele. "Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte", cunoscut ca proiectul canalul Dunare - Bucuresti, a fost realizata in proportie de 70% pana in 1990, cand a fost abandonat, ceea ce a dus la distrugerea si insusirea unei parti din materialele utilizate. Canalul ar permite legarea Bucurestiului de Coridorul al VII -lea pan-european de transport.

20 de milioane de tone de marfa transportate anual

Pe canal ar urma sa fie transportate anual circa 20 de milioane de tone de marfa. "Proiectul va face posibila scoaterea de sub efectul indundatiilor a circa 30.000 de hectare terenuri agricole si 11 localitati, va asigura apa necesara pentru irigarea a peste 150.000 de hectare de teren arabil si pentru alimentarea cu apa a localitatilor limitrofe si producerea a circa 58 de Gwh de energie electrica pe an", potrivit unor date dintr-un comunicat din 2008 al Ministerului Transporturilor. Proiectul prevede existenta a doua cai navigabile pe raurile Arges si Dambovita precum si trei porturi: 1 Decembrie pe Arges, Glina pe Dambovita si portul Oltenita.

Pentru lucrare, care ar urma sa fie realizata pe cursul raurilor Arges si Dambovita, in judetele Ilfov, Giurgiu si Calarasi, a fost solicitat, in luna februarie, acordul de mediu din partea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. Ttitularul proiectului este Compania Nationala - Administratia Canalelor Navigabile SA Constanta.http://gandul.info