ANALIZA: Top 20 cele mai "verzi" capitale europene. Bucurestiul nu se afla printre ele

ANALIZA: Top 20 cele mai verzi capitale europene. Bucurestiul nu se afla printre ele analizaclasamentenergiemediu inconjuratoraertransport

EIU (Economic Intelligence Unit) a prezentat recent Indicele Eco pentru fiecare continent. Cercetatorii au studiat si capitalele tarilor europene, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra eforturilor lor de "inverzire" a mediului inconjurator.
Fiecare oras a fost analizat pe baza a 30 de indicatori, impartiti in 8 subcategorii: emisiile CO2, energie, cladiri, transport, apa, aer, reciclare si politica mediului. Contrar asteptarilor, The Green City Index include Zurich-ul, in detrimentul Bernei, ca simbol "eco" al Elvetiei.

Manager.ro a analizat si imaginea Bucurestiului in acest clasament, care nu este tocmai buna. Mai exact, capitala noastra se prezinta codasa in majoritatea categoriilor pe care le vom mentiona. Dincolo de tabele, trebuie sa analizam motivatiile practice pentru care aceste orase reusesc sa intre in clasamentul "verzilor".

20. Bratislava, Slovacia
Populatie: 449.000 locuitori
In 2009, biroul pentru Programe de Dezvoltare al ONU din capitala slovaca a trecut "pe verde", odata cu instalarea a 170 de panouri solare pe acoperisul cladirii.

19. Ljubljana, Slovenia
Populatie: 264.000 locuitori
Capitala Sloveniei participa la initiativa europeana CIVITAS de "inverzire" a transportului in orase. Pe langa o taxa de congestionare a traficului, orasul a integrat sistemul e-ticketing pentru transportul public.

18. Lisabona, Portugalia
Populatie: 563.000 locuitori
Portugalia si-a restructurat sectorul energetic in 2005, promovand o mai buna eficienta energetica si sursele de energie regenerabile.

17. Budapesta, Ungaria
Populatie: 1.825.000 locuitori
Budapesta a gazduit primul Eco Costume Fashion Show in anul 2009. La colectie au participat 16 designeri vestimentari maghiari si toate hainele au fost realizate din materiale reciclate.

16. Varsovia, Polonia
Populatie: 1.615.000 locuitori
Brosurile de promovare a capitalei poloneze sustin ca 25% din suprafata Varsoviei este acoperita de copaci. Comparativ, doar 11% din suprafata orasului american Chicago este acoperita de copaci.

15. Riga, Letonia
Populatie: 793.000 locuitori
Riga detine cinci zone naturale protejate prin lege, care "impart" intre ele 742,7 hectare.

14. Roma, Italia
Populatie: 2.649.000 locuitori
Imparatul roman Iustinian a stabilit in timpul domniei sale ca apa si aerul sunt proprietati publice si apartin oamenilor, deci nu trebuie "stricate" de nimeni. O buna parte din politica lui Iustinian a ramas implementata in "inima" Romei.

13. Vilnius, Lituania
Populatie: 578.000 locuitori
13 companii lituaniene au fost premiate cu distinctiile NRA (National Responsible Awards), acordate de ONU, pentru stradaniile lor de a reduce impactul negativ asupra mediului inconjurator.

12. Madrid, Spania
Populatie: 2.824.000 locuitori
Conferinta Internationala pentru o convietuire sustenabila, organizata de Organizatia Mondiala Meteorologica, a fost tinuta in Madrid - 2007.

11. Londra, Marea Britanie
Populatie: 7.074.000 locuitori
Din 2003, londonezii sunt nevoiti sa plateasca o taxa de congestionare a traficului, daca vor sa circule cu masina personala prin centrul Londrei. Vehiculele hibride sau care utilizeaza carburanti alternativi sunt scutite de acest impozit.

10. Paris, Franta
Populatie: 2.152.000 locuitori
Planul de protectie climatica a Parisului vizeaza majorarea resurselor regenerabile ale orasului pana in 2020.

9. Bruxelles, Belgia
Populatie: 1.019.000 locuitori
Bruxelles este "casa" Institutului European pentru Politici de Mediu.

8. Berlin, Germania
Populatie: 3.387.000 locuitori
Competitia Michelin Bibendum, care a avut loc anul trecut in Berlin, a inscris la start masini electrice, pentru a vedea in ce masura pot fi ele pretabile unei utilizari zilnice si mai ales DACA vor reusi vreodata sa inlocuiasca automobilele cu combustie clasica.

7. Helsinki, Finlanda
Populatie: 549.000 locuitori
Potrivit raporturilor anuale realizate de centrul ecologic din Helsinki, emisiile CO2 ale orasului au scazut semnificativ din 2006 pana in prezent.

6. Zurich, Elvetia
Populatie: 372.000 locuitori
Initiativa de Mediu Elvetiana educa copiii cu desene animate despre schimbarile climatice.

5. Amsterdam, Olanda
Populatie: 729.000 locuitori
Amsterdam a inaugurat 19 statii gratuite de reincarcare a acumulatorilor masinilor electrice, care pot fi utilizate si de scuteristi, motociclisti si alti conducatori care utilizeaza vehicule ecologice.

4. Viena, Austria
Populatie: 1.540.000 locuitori
68% dintre cetatenii vienezi merg la munca pe jos, cu bicicleta sau cu transportul in comun, in fiecare zi.

3. Olso, Norvegia
Populatie: 505.000 locuitori
Proiectul City Bike promovat in Oslo ii invita pe cetateni si turisti sa inchirieze biciclete din cele peste 100 de centre disponibile in tot orasul.

2. Stockholm, Suedia
Populatie: 744.000 locuitori
Dincolo de cei care utilizeaza transportul in comun, aproape 70% din cetatenii Stockholm-ului merg la munca pe bicicleta.

1. Copenhaga, Danemarca
Populatie: 499.000 locuitori
Copenhaga a gazduit summit-ul de mediu al ONU din 2009. Capitala daneza are planuri uriase pentru viitor: pana in 2015, vrea sa reduca emisiile CO2 la zero.

BUCURESTI, un subiect dureros

Orasele care beneficiaza de o implicare majora a societatii civile in protejarea mediului inconjurator se situeaza foarte bine in clasament. "Dintre orasele studiate, Copenhaga, Stockholm si Amsterdam s-au situat excelent, iar Bucuresti si Sofia au fost la coada clasamentului", se arata in studiul citat de manager.ro.

In clasamentul general, Bucuresti ocupa locul 28 din 30 cu un punctaj de 39,14. Urmeaza cele 8 categorii-cheie: emisii Co2 - loc 24 din 30, scor 3,65; energie - loc 23 din 30, scor 3,42; cladiri - loc 21 din 30, scor 4,79; transport - loc 28 din 30, scor 4,55; apa - loc 28 din 30, scor 4,07; salubritate - loc 28 din 30, scor 3,62; calitatea aerului - loc 27 din 30, scor 4,54; politica privind mediul inconjurator - locul 30 din 30, scor 2,67.

Informatii generale despre Bucuresti*

Populatie: 1,9 milioane locuitori
PIB per capita: 19.800 euro
Emisii CO2 per capita: 5,23 tone
Consum energie per capita: 72,13 gigajouli
Procentajul energiei regenerabile utilizate in oras: 0,01%
Procentajul locuitorilor care merg la munca pe jos, cu bicicleta sau cu RATB-ul - 76%
Consum anual apa per capita: 96,02 metri cubi
Procentaj deseuri reciclate: 1,8%
*informatii estimative

Bucurestiul ocupa locul 28 in clasamentul general, cu un scor de 39,14 din 100 de puncte. Se situeaza cel mai bine la categoria "Cladiri", unde ocupa locul 21, chiar si asa modest. Prezenta industriei "grele" in oras, reminiscenta a perioadei comuniste si lipsa investitiilor in infrastructura si mediu au un impact negativ major asupra factorului "verde" al capitalei noastre. In privinta emisiilor de CO2, releva studiul, Bucuresti ocupa locul 24, cu 5,2 tone per capita in fiecare an. Ducem lipsa de eficienta energetica, atat in productie, cat si in consum; boom-ul imobiliar din ultimii 10 ani a contribuit la scorul slab. De asemenea, "cresterea numarului proprietarilor de masini" se traduce si in poluare si congestionarea a traficului rutier.

La capitolul "Energie", Bucuresti ocupa locul 23. La nivel national, doar 30% din energia electrica romaneasca este derivata din resurse hidrologice. Reteaua de transport a Bucurestiului ne-a situat pe locul 28 din 30 in clasamentul mentionat. In unele privinte, se situeaza bine: reteaua este extinsa si asigura transportul unui numar mare de cetateni. In privinta traficului, Bucuresti sta relativ prost, cu probleme de congestie a traficului si lipsa politicilor "verzi" in privinta deplasarii. RATB-ul incearca sa dezvolte o retea de transport mai curata, apreciaza cercetatorii europeni.

Bucurestenii respira un aer nu tocmai curat. Ne situam modest in privinta calitatii aerului, pe pozitia 27 din 30. De ce avem aerul incarcat? Sursele majore de poluare sunt centralele energetice, transportul rutier si industria. Intr-o categorie foarte sensibila (de altfel si ultima), politica de mediu, ocupam ultimul loc (30 din 30).

Cercetatorii motiveaza aceasta decizie: "Orasul nu are un plan specific in privinta mediului inconjurator, care sa rezolve principalele probleme si sa stabileasca noi prioritati. Scorul Bucurestiului ar putea fi mai ridicat, daca autoritatile ar imbunatati volumul si calitatea informatiilor despre mediu disponibile publicului larg si ar eficientiza comunicarea cu cetatenii, in scopul "inverzirii" capitalei", se arata in raportul de mediu.