Tot mai scumpa noastra rata de la banca: Banca Nationala prezinta o inrautatire a situatiei. Ce optiuni au romanii impovarati de scumpiri
rata la bancaroborirccdobanzicredite
Ratele pentru creditele cu dobanda variabila isi continua ritmul alert de scumpire, pe masura ce aproape ca nu e zi fara ca BNR sa ne indice o noua crestere a indicelui ROBOR. Asa se intampla si astazi!
Banca Nationala a Romaniei a transmis, marti, o inrautatire a situatiei pentru romanii datori la banci, care au de rambursat credite mai vechi, contractate inainte de luna mai 2019 si care n-au optat pentru dobanda fixa. Potrivit datelor BNR, indicele
ROBOR la 3 luni, in functie de care se calculeaza costul creditelor de consum in lei cu dobanda variabila, a crescut marti la 5,97% pe an, de la 5,95% cat era in sedinta precedenta.
Indicele la 6 luni, utilizat in calculul dobanzilor la creditele ipotecare in lei cu dobanda variabila, a urcat la 6,13% pe an, de la 6,12% pe an, in ziua precedenta, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 6,32% pe an, de la 6,31% anterior.
In cazul IRCC, reglementat de OUG 19/2019 si aplicat creditelor noi, respectiv celor contractate dupa luna mai a anului 2019, acesta este de 1,86% pe an. Amintim faptul ca IRCC este calculat ca medie aritmetica a ratelor de dobanda zilnice ale tranzactiilor interbancare din trimestrul IV 2021 si se afla in urcare fata de cel publicat in urma cu trei luni, de 1,17%. De altfel, ROBOR la 3 luni era, la inceputul acestui an, numai 3,02% pe an!
Cat de mult s-au scumpit ratele in ultimul an si la ce nivel risca sa ajunga
Cei mai multi dintre analisti anticipeaza ca ROBOR va creste, in 2022, la 6% pe an. Acest lucru inseamna o scumpire cu cateva sute de lei bune a ratei la credit, fata de anul trecut.
Iata o simulare concreta:
-
Practic, la un credit de 250.000 de lei, accesat inainte de mai 2019 cu o perioada de rambursare de 30 de ani, un roman scotea din buzunar in aprilie 2021 1.367 de lei pentru a plati rata datorata bancii luna de luna. In aprilie 2022, acelasi roman plateste 1.855 de lei, cu 488 de lei mai mult. Daca ROBOR va ajunge la 6%, romanul nostru va plati peste 2.000 -2.100 de lei pe luna, pentru acelasi credit.
De altfel, din moment ce rata anuala a inflatiei urmeaza sa depaseasca 14% in luna iunie, e asteptata o noua interventie a BNR pe piata monetara, ceea ce inseamna o noua crestere pentru dobanda de referinta, care genereaza scumpiri asupra dobanzilor practicate de bancile comerciale. Dobanda-cheie ar putea ajunge si ea la
5,5% sau chair 6% in acest an, iar acest lucru inseamna cresteri imprevizibile ale costurilor ratelor lunare.
Capcana trecerii la IRCC
Romanii care au de rambursat credite influentate de ROBOR sunt sfatuiti de unii analisti financiari sa ia legatura cu banca si sa incerce sa treaca la IRCC. Solutia e o capcana, in realitate, iar pe termen mediu si lung se va dovedi a fi, de fapt, foarte nociva. Nu spune acest lucru orice specialist in economie, ci insusi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care vede un mai mare pericol in IRCC, in viitor, decat in ROBOR:
"S-ar putea ca atunci cand inflatia se duce in jos si dobanzile scad, IRCC sa ramana mai sus decat ROBOR. S-ar putea. Avem doi indicatori, populatia are posibilitatea sa aleaga. Nu se intampla miracole in economie. Niciunul nu este solutia perfecta. Dupa mine, e bine sa ramana si IRCC si ROBOR. Bineinteles ca transmisia este in spate. De regula, directorul directiei de politica monetara imi spune de fiecare data: domnule, trebuie sa ne uitam inainte. Ii dau dreptate, dar mai trebuie sa ne uitam si in jur, sa vedem ce mai fac aia din stanga, din dreapta, ce se mai intampla. Nu traim intr-un turn de fildes si trebuie sa vedem realitatea", a explicat Mugur Isarescu, la jumatatea acestei luni.
Amanarea ratelor, alta capcana frumos impachetata, cred unii experti
"Amanarea ratelor la banci pentru 9 luni? Ca sa ce? Ca sa plateasca oamenii mai mult pe urma? Oameni buni, intelegeti ca nu suntem in filmul din 2020: in linii mari, la vremea respectiva economia a luat o pauza de cateva luni si cam atat; a fost stop joc, dupa care activitatea a fost repornita. In prezent problema este cu totul alta, ne confruntam cu inflatie, fenomenul este de durata, iar rata dobanzii care a inceput sa creasca se reflecta cu intarziere in cresterea ratelor la banci.
Probabil abia anul viitor povara acestora se va resimti cu adevarat. Si nu stim pentru cat timp, exista asteptari ca politica inflationista ar putea continua ani de zile. Cine ia o pauza de la plata ratelor acum, risca sa ia pauza cand ratele sunt inca mici si sa plateasca mai tarziu, cand ratele vor fi mai mari.
Masura aceasta va submina incercarea BNR de temperare a inflatiei, pentru ca reduce rolul dobanzilor in ajustarea comportamentului publicului, practic statul isi da cu stangul in dreptul, asa ceva nu am mai vazut in istorie.
Politica anti-inflationista inseamna temperarea cheltuielilor publice si private, deci inseamna reducerea deficitului bugetar si a indatorarii cetatenilor si firmelor. Masurile luate de guvern vin exact contra acestui deziderat. Nici macar ceai de tei nu sunt, ci mai rau", e de parere economistul Bogdan Glavan.
Solutia cea mai buna, in conditiile date ramane trecerea la dobanda fixa